Legislaţia privind justiţia, în dezbatere

legislaţia privind justiţia, în dezbatere Legea privind statutul magistraţilor, parte a pachetului legislativ consacrat justiţiei, a ajuns la reexaminare în Camera Deputaţilor de la Bucureşti

Justiţia a devenit, în anul şi jumătate scurs de la alegerile legislative, leit motivul guvernării de stânga PSD - ALDE. Legile justiţiei, codul penal şi cel de procedură penală, toate au intrat pe rând într-un proces de remodelare. Unul obligatoriu, în condiţiile în care legislaţia în materie ar trebui pusă în acord cu decizile Curţii Constituţionale şi îmbunătăţită pentru a elimina abuzurile în actul de justiţie, spun, repetat, reprezentanţii coaliţiei. Opoziţia liberală şi conservatoare acuză, însă, maniera cvasidiscreţionară în care majoritatea PSD - ALDE îşi impune voinţa politică şi modifică legislaţia din domeniu. Iar pe fond, opoziţia, la ale cărei reproşuri se adaugă cele formulate de asociaţii ale magistraţilor şi organisme internaţionale, percepe acest amplu proces legislativ drept un atac, slab mascat, asupra independenţei justiţiei şi o tentativă de subminare a DNA, vârful de lance în lupta anticorupţie. 


Preşedintele Klaus Iohannis, critic consecvent al coaliţiei la putere, a anunţat, deja, că retrimite la Curtea Constituţională legile justiţiei, ce privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii. La Camera Deputaţilor a ajuns, acum, la reexaminare, după o sesizare anterioară, legea referitoare la statutul magistraţilor. CCR a declarat actul normativ neconstituţional, iar comisia speciala parlamentară condusă de social-democratul Florin Iordache a făcut unele modificări, între care şi redefinirea erorii judiciare. Astfel, majoritatea PSD - ALDE a decis că există eroare judiciară dacă în cadrul procesului s-a dispus efectuarea de acte procesuale cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale sau când s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit contra legii. Opoziţia a imputat majorităţii lipsa unei definiţii clare şi a anunţat că ia în calcul o nouă sesizare a Curţii. Senatorul PNL, Alina Gorghiu: "Am dubii serioase că eroarea judiciară este reglementată la standardele pe care Comisia de la Veneţia le impune, motiv pentru care evident că nu vom rata o nouă sesizare la Curtea Constituţională. Asta, nu doar ca să-l supărăm pe domnul Dragnea(Liviu, liderul PSD - nota redacţiei), deşi nu mă deranjează nici acest aspect, ci pentru că noi credem că sistemul judiciar merită nişte legi mai bune". În replică, Florin Iordache a afirmat că, prin noua definiţie, se respectă observaţiile CCR şi se reglementează o mai bună răspundere a magistraţilor. Florin Iordache: "Noi am spus de la început, ne dorim ca magistraţii să răspundă atunci când există rea credinţă şi gravă neglijenţă, dar în acelaşi timp, ne dorim şi o definiţie foarte bună a erorii, astfel încât să nu poţi să te îndrepţi împotriva unui magistrat oricând, ci numai atunci când există o eroare judiciară. Comparativ cu colegii noştri din opoziţie, noi am venit şi am propus nişte texte, noi am fost constructivi şi am propus ceva în dezbatere". Pe agenda parlamentară se afla şi propunerile de modificare a Codului Penal. Consiliul Superior al Magistraturii a informat, deja, instanţele şi parchetele că nu va susţine introducerea în Codul penal a infracţiunilor de 'rea-credinţă' şi 'gravă neglijenţă' sau alte incriminări de natură să aducă atingere independenţei justiţiei. 


www.rri.ro
Publicat: 2018-05-14 12:19:00
Vizualizari: 421
TiparesteTipareste