Laserul de la Măgurele, funcţional

laserul de la măgurele, funcţional Laserul de la Măgurele, din apropierea Bucureştiului, a fost asamblat şi testat în forma finală. ELI-NP.

Laserul de la Măgurele, din apropierea Bucureştiului, a fost asamblat şi testat în forma finală. ELI-NP, Extreme-Light Infrastructure-Nuclear Physics, cel mai puternic din lume în acest moment, este format din două lasere de mare putere, de 10 petawați, plus două lasere de câte un petawat și alte două lasere a câte 100 de terawați fiecare. Sistemul, gândit pentru a dezvolta 10% din puterea Soarelui, va funcționa împreună cu un alt sistem unic la nivel mondial, un fascicul de raze gama de mare putere. La Măgurele sunt rezultatele ultimilor 30 de ani de cercetare pe plan mondial, cu miliarde și miliarde de dolari investiți în cercetare. Este cea mai înaltă tehnologie a momentului. Oglinzile laserului, de exemplu, sunt unicat, nu s-a mai fabricat niciodată așa ceva în lume, au explicat responsabilii de la Măgurele. Proiectul a început în 2013 și va fi complet finalizat în 2019. 


Academicianul Nicolae Zamfir, directorul proiectului, vorbeşte despre modul în care a evoluat ceea ce în urmă cu un deceniu era doar un început - implicarea în dezvoltarea unui proiect de anvergură care să ajute cercetarea şi inovarea europene să ţină pasul cu competiţia Statelor Unite, Chinei sau altor mari actori importanţi în domeniu. Nicolae Zamfir: "Cred că nimeni nu se aştepta la o evoluţie atât de fantastică. Acum 10 ani era doar o idee. Şi acum, constatăm că ELI este ceva real, nu numai pe hârtie, ci chiar în fapt. Există trei facilităţi care sunt construite, utilarea lor cu echipamente ştiinţifice se va termina în curând. Deci, este un progres extraordinar în 10 ani de la idee, la materializarea de o asemenea anvergură." 


Întreaga structură, de 100.000 de tone, este poziţionată pe o platformă susţinută de 1.000 de piloni sprijiniți în arcuri și amortizoare. Soluția tehnică a construcției, românească, a fost concepută pentru a păstra alinierea fasciculului laser şi a fasciculului gama. Pentru că structura nu are voie să miște mai mult de un micron, în caz de cutremur. Costurile se ridică la 350 de milioane de euro, 20% din surse guvernamentale, restul fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană. În competiţia pentru găzduirea proiectului european au intrat 13 ţări interesate de fondurile europene aflate în joc, dar şi să obţină şansa de a face un salt considerabil într-un domeniu în care aveau tradiţie şi de care erau interesate.  


Acum, România este un jucător major, spune Nicolae Zamfir, care a vorbit şi despre faptul că la Măgurele va fi găzduit institutul de cercetare ELI-ERIC: "Încercăm să punem bazele viitorului institut ELI-ERIC, un tip de instituţie nou, aprobat recent de Parlamentul European, care se va conduce după regulile europene. Şi sperăm ca Germania să devină membră a acestui consorţiu, împreună cu ţările-gazdă. Sigur, obligatoriu vor fi România, Ungaria, Republica Cehă, însă avem nevoie de prezenţa celorlalţi, atât datorită forţei lor ştiinţifice, cât şi financiare. Ne aşteptăm ca toată comunitatea ştiinţifică europeană să participe la experimentele care se vor face."


ELI-LP este considerat un proiect remarcabil atât pentru România, cât şi pentru întreaga Uniune Europeană. Vorbind despre ELI şi despre viitoarea structura ELI-ERIC, Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestagului, care a vizitat centrul de la Măgurele, a subliniat necesitatea dezvoltării proiectelor europene de o asemenea anvergură, care pot asigura competitivitatea Uniunii Europene  cu SUA, Japonia sau China: "Cred că este o şansă imensă. Am văzut implicarea tuturor celor care lucrează în acest proiect şi probabil că este numai începutul. Alte proiecte ar putea urma, pentru că România are oameni bine calificaţi. Aveţi universităţi bune în ţară. Este o modalitate care va ajuta să evitaţi hemoragia de creiere, pentru că aveţi posibilitatea de a oferi în ţară acestor oameni bine pregătiţi o perspectivă profesională." 


Domeniile în care ar putea avea impact cercetarea de la Măgurele sunt numeroase, incluzând fizica, astronomia şi medicina. În anul 2010, când a fost scoasă o carte albă a proiectului ELI-NP, au fost evidenţiate peste 200 de experimente care urmează să se deruleze cu aceste echipamente unicat mondial. Unele se referă la cercetarea în domeniul medical, pentru combaterea cancerului, de exemplu, altele la cercetarea în domeniul spațial, respectiv producerea unor materiale rezistente la radiațiile cosmice, pentru protecția astronauților în drum spre Marte. 


Ca stat membru gazdă al ELI-ERIC, România va contribui la îmbunătățirea domeniului cercetării științifice la nivel național, va consolida participarea cercetării românești la circuitul european și internațional, la transferul și dezvoltarea tehnologică, ce constituie preocuparea de bază a cercetării mondiale și europene. De asemenea, va crea premise pentru dezvoltarea transferului de tehnologie și stimularea dezvoltării economice prin atragerea de investitori, incluzând dezvoltarea de parcuri științifice și tehnologice și parcuri industriale.


www.rri.ro
Publicat: 2018-06-08 13:40:00
Vizualizari: 418
TiparesteTipareste