Sezonul de vară, o provocare pentru turismul românesc

sezonul de vară, o provocare pentru turismul românesc Din punct de vedere statistic, România atrage cei mai mulţi turişti străini în timpul verii.

Din punct de vedere statistic, România atrage cei mai mulţi turişti străini în timpul verii. Fie că, vara, avem mai multe zile cu soare, fie că e vorba de obiceiuri deja stabilite de vizitatorii obişnuiţi ai ţării noastre, fie că avem plusul dat de turiştii care merg la plajă, pe Litoralul Mării Negre, un lucru este clar: vara, România atinge cifre importante în ceea ce priveşte turiştii străini.  Pentru  a studia acest fenomen, ne-am adresat preşedintelui Federației Industriei Hoteliere din România, Călin Ile. Am întrebat întâi care sunt destinaţiile care atrag turiştii străini în România : « Aş începe cu Delta Dunării, ca vector de imagine. În Deltă nu poţi face un turism de masă, dar, ca imagine, e o etichetă pentru noi. Apoi este Transilvania, care înregistrează o creştere, în ultima perioadă, şi o gestionare mai bună a anumitor centre... Şi oraşele mari, care au investit în turism, care s-au poziţionat bine şi care excelează cu programele de tip city-break sau cu circuitele în ţară. Deci aş pune pe primele locuri aceste trei tipuri de destinaţii. Rămân, ca turism de masă, turismul balnear, cel montan şi Litoralul Mării Negre, care are un efect mai mare în cele două - trei luni de vară. Deci avem multe de oferit... Din păcate, la fiecare, organizarea suferă şi niciuna din aceste destinaţii nu-şi atinge potenţialul ».


În plan statistic, mai nou, destinaţia cea mai apreciată a devenit capitala ţării, Bucureştiul. Călin Ile ne dă detalii despre evoluţia ofertei turistice din principalul oraş al ţării : « Bucureştiul a crescut în ultimii ani. A depăşit, pentru prima dată, anul trecut, un număr de două milioane de turişti. Circa 45 la sută din turiştii care vin în România vin în Bucureşti. Iar creşterea asta ne bucură. Lunile iulie şi august nu mai sunt luni de low season pentru noi. Lucrul acesta se întâmplă, sigur, folosind resursele şi avantajele pe care Bucureştiul le are. În principal, cel mai mare avantaj este partea care ţine de autenticitate. Bucureştiul are un specific al său. E căutat de turişti, atât de români, cât şi de străini, pentru acel mod de viaţă specific. Pentru îmbinarea diverselor culturi care se întâlnesc aici. Modul de viaţă al populaţiei din Bucureşti şi modul în care reacţionează reţeaua de ospitalitate reprezintă lucruri importante pentru oraş. Să nu uităm că, totuşi, e o destinaţie nouă, care a intrat în circuit abia  de ceva timp, şi curiozitatea turiştilor, europeni în special, ii face să vină şi spre Bucureşti. Până la urmă, e vorba de experienţă. Dacă ar fi să facem o comparaţie a patrimoniului de care dispune Bucureştiul faţă de alte capitale ale Europei, probabil am ieşi în pierdere. Şi atunci, asta ar face mulţi bucureşteni să spună că nu avem şanse în turism, pentru că noi nu avem patrimoniul istoric, arhitectural al Pragăi, Vienei, Budapestei, Parisului sau Romei. Dacă privim aşa, sigur, pierdem meciul. Însă dacă privim faptul că noi aducem în faţa turiştilor experienţele autentice pe care le oferă Bucureştiul, şi aici mă refer, de pildă, la partea de gastronomie, la care Bucureştiul stă bine... Apoi la partea de cazare, unde avem hoteluri construite în ultimii zece - cincisprezece ani, care se situează bine din punctul de vedere al calităţii... Dacă adăugăm modul de viaţă, chiar şi viaţa de noapte, dacă adăugăm muzeele, care vin cu istoria noastră, cred că găsim un amestec capabil să ofere atracţii pentru un sejur de trei zile fără probleme. Nu ne putem gândi încă la sejururi de şapte zile, dar sperăm să generăm programe care să extindă durata medie de sejur a  clienţilor noştri, şi atunci ar trebui să facem mai multe campanii de atragere a acestora, atât în plan intern, cât şi extern ».


O problemă majoră este promovarea destinaţiilor turistice româneşti. Cine ar trebui să coordoneze acest aspect? Ne răspunde tot Călin Ile, preşedintele Federației Industriei Hoteliere din România : « Strategiile ar trebui făcute la nivel de autoritate publică centrală. Iar, pe urmă, fiecare destinaţie ar trebui să-şi facă propria strategie care să se integreze într-o strategie globală. Eu salut ideea de a crea organizaţiile de management al destinaţiei, o iniţiativă pe care noi o susţinem de ceva timp şi care tocmai se află în dezbatere. Şi care sperăm să dea rezultatele potrivite şi care să fie făcută în aşa fel incât să fie funcţională. Aceste organizaţii de management al destinaţiei ar trebui să se implice activ într-un parteneriat public-privat, astfel încât actorii privaţi şi autorităţile locale să se implice în promovare. Această practică este des întâlnită în Europa. Mai ales, la noi, are şi finanţare, din taxa pe care noi o colectăm de la turiştii noştri, şi care, dacă ar fi folosită eficient pentru promovarea destinaţiilor, situatia ar fi mult mai bună şi problema ar fi rezolvată ». 


www.rri.ro
Publicat: 2018-06-26 14:39:00
Vizualizari: 8914
TiparesteTipareste