Românii de lângă noi - Conferinţa “România şi reghiunile istoriţe tru an centenar”

Tru dzâlile 4 şi 5 septembrie la Bruxelles, unirea fu subiectul principal di discuţie tru Parlamentul European. Europarlamentari şi deputaţ di la Chişinău şi din Bucureşti, primari unionişti di pi dauăle maluri a Prutului, reprezentanţâ a miscarilei unio

Tru dzâlile  4 şi 5 septembrie la Bruxelles, unirea fu subiectul principal di discuţie tru Parlamentul European. Europarlamentari şi deputaţ di la Chişinău şi din Bucureşti, primari unionişti di pi dauăle maluri a Prutului, reprezentanţâ a miscarilei unionistă, şi a comunităţâlor istoriţe a Româniilei,

 au analizată posibilitatea a li reîntredzire a ţarâlei, într-ună conferinţă ţe  avu numa “România şi reghiunile istoriţe tru anulu centenar – cultură, identitte, valori europene”, conferinţă iniţiată di europarlamentarulu din România, Mircea Diaconu,  la iniţiativa Platformâl’ei Unionistă “Acţiunea 2012”.

            Mircea Diaconu spuse: “Si din partea a noastră prinde/acaţă ghine să bată vâră cathe dzuuă la uşă ahtare turlie încât, să dzâc aşi, acceptabilă, publică să hibă în favoarea a luştui deziderat. Atumţea lucrulu easte simplu, easte banal, cara si vreţ. Si, nu va l’ia apofase nişte politician’i trâ lucrulu aestua, că ună realitate din teren: aclo se aluumtă, aclo se amiintă – aesta easte părearea a mea -  aţea ţe şi si feaţe, sau aţea ţe si faţe deja cu relaţiile întră primăriile de pi ună parte şi de pi alantă. Avem discutată aesta cu primaril’i, aieri, într-ună discuţie impecabilă: şi, cu oportunităţâle aestea şi cu finanţarea ş.a.m.d., cu aeste, cu aeste aderări şi de pi dauăle maluri şi cu semnăturile, cu aderările a luştui subiectu. Maca si  extinde lucrulu aestua până aclo ca sâ hibă  semnificativ, atumţea restul easte dip un detaliu. Credeţâ-me !” (spuse MD)

            Conferinţa îşi propuse să identifică “principalile probleme a comunităţâlor româneşti din reghiunile istoriţe şi să v’ină cu soluţii trâ rezolvarea a luştor”,  declarăă Mircea Diaconu.

            Lo zborulu şi George Simion, preşedintile a Platformâlei Unionistă “Acţiunea 2012”:

            “Lipseaşte să videm multu pragmatic procesulu a nostru di reunificare, di aform’ia că avem argumentele, - şi li ascultat mai nâinte – di ordin istoric, di ordin spiritual, di ordin identitar, ama li avem şi pea ţeale di ordin economic, di ordin social, şi tra să mutrm cu încreadire la v’initor cându spunem că proiectul a reunificarilei a ţilor doauă state din prezentu, easte unulu care va u agiută Uniunea Europeană. Pistipsim că Uniuinea Europeană înseamnă unitate, unitate în diversitate, şi credem în valorile europeane”. (dzâse George Simion)

            Si europalamentarulu Norica Nicolai: “Poate va hibă, ahât chiro cât vom him pe lumea aesta/piste loc, şi aţea dzuuă cu care fatalitatea noastră unică să hibă marcată împreună. De curundu am urmărită îndoauă sondaje care fură realizate în Moldova ligat di aţea ţi numim noi “nevol’ia de ună patrie comună”, di fenomenulu unionistu. Si, doauă lucruri mi bucurară/mi hărăsiră, şi voiu sa li remarcu. La întribarea “minduiţ că reunirea a Republicâlei Moldova cu România,  poate să si realizeadză ?”, 20% di populaţie spune DA, “cred că DA” – 34%: şi, trâ mine easte ţel mai bunulu semnal că aţel’i care credem, care pistipsim tru acestă unire feaţim  tot ţi puteam să faţem şi aeste rezultate nâ obliigă să faţim mai multu”.

            La finalul a dezbateril’ei di pi 4 şi 5 agheazmăciune, George Simion nâ declarăă exclusivitate:

            “Nă bucurăm/hărăsim că şi în Parlamentul European tema a li reîntredzire, unificarea dintră România şi Republica Moldova, pe care u vrem cât mai tru şcurtu chiro, fu abordată.

-           Fură reacţii din partea europarlamentarilor a luntor ţări ?

-           Din păcate - spuse Mircea Diaconu - ninca nivelul easte nghios: lipseaşte construire multu. Prima conferinţă di aestă turlie organizată in Parlamentul European: mizi tora arhiusim  să mobilizăm parlamentaril’i român’i şi se contureadză ahtare turlie di sărţin’i şi strateghii murinda un lobby pe nângă parlamentaril’i a luntor state care sunt parteneril’i a noştri în interiorulu a Uniunilei Europeană şi tamam aestua fu mesajulu pe care lu susţânum.  Câftăm a partenerilor di-tru Uniunea Europeană, di aform’ia că tuţ, toate ţeale 27 di state şi parte integrantă a luştui proiectu, şi unirea cu Republica Moldova, nu  faţe  dicât să potenţeadză şi să da valoare a proiectului european.” (spuse George Simion)

Autor interviu: Mara Popa

 

 

ENCICLOPEDIA RRI. SCRIITORUL NICOLAE FILIMON

 

Apariţia primului roman modernu în literatura română  duse nu maşi la dezvoltarea unui gen literar multu vrut di public, ama şi la insinuarea, nâheam-câte nâheamâ, în conştiinţa publică a unui personaj ţi easte ninca şi ază perceput ca prototip a arivismului: Dinu Păturică. Romanulu iu figureadză aestu personaj si numeaşte „Ciocoii/ciuflicadzâl’i vecl’i şi noi”, iar autorul a lui, Nicolae Filimon, si născu aoa şi aproapea 200 di an’i, pi 6 agheazmăciune/septembrie 1819, la Bucureşti. TCiva mai tiner dicât creatorulu a lui, Dinu Păturică îşi ţânu prospiţamea, hiinda prezentu şi ază în conştiinţa cititorilor dreptu exponent a unor moravuri autohtone nu tama pi chefe/plăcute. Nicolae Filimon, pi di altă, mai aşteaptă şi ază ca activitatea lui să hibă descoperită complet de aţel’i cu mirache trâ/de literatură. Congener cu literațâl’i care au participată la revoluțiile di-tru 1848 din Moldova şi Ţara Românească, Filimon nu si implicăă, ama, în protestele di atumţea. Şi-are manifestată ama unicitatea pri-tru activitatea profesională, pi care nâ u schiţeadză tora, criticulu literar Paul Cernat, care dzâse:  “Easte hil’iu di preftu, comentator muzical hiinda, de fapt primulu a nostru cronicar muzical. Fu ninca şi  un cronicar teatral atentu și huzmici, scriinda în presa românească de după 1850. Ca scriitor, fu unulu inegal, ama ţi are marcată literatura română a secolului al XIX-lea pri-tru diversitatea genurilor abordate/zburâte. Din păcate, are bânată puțân, murinda de ftizie la 46 di an’i, tru împlină puteare creatoare. Va lipsească, poate, să hibă mai ghine bâgată în valoare activitatea lui de cronicar muzical și dramatic, di aform’ia că Filimon fu un pionier tru aestu domeniu, în literatura română.

Romanulu „Ciocoii/Ciuflicaril’i vecl’i şi noi”, subintitulat „TCe naşte din pisică şoareţ mănâncă”, easte primulu roman românescu scris în stilul realistu a epocâl’ei şi are apărută prima dată în  foileton tru 1862. Tru anulu alantu, avea să hibă publicat şi în volum. La arhiusită, impactul nu fu multu puternic, di aform’ia că atumţea, romanile eara puţâne şi nu para gustate di cititori. 

Armanipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2018-09-17 22:11:00
Vizualizari: 346
TiparesteTipareste