Vizitaţ România/ Nchisiţ tră videarea ali Românie: Vulcan’il’i di lăski

vizitaţ românia/ nchisiţ tră videarea ali românie: vulcan’il’i di lăski Ază vă călisimu tru sud-estul ali Românie, tru judeţlu Buzău (partea central estică ali Românie), tra s-cunuşteţ un fenomen natural spectaculos - cari aduti multa turişti român'i şi xen’i. Easti zborlu ti vulcan'il'i di lăski. Minduit la una lardzimi...

Ază vă calisimu tru sud-estul ali Românie, tru judeţlu Buzău (tru partea central estică ali Românie), tra s-cunuşteţ un fenomen natural spectaculos - cari atradzi multa turişti români şi xen’i. Easti zborlu ti vulcanii di laski. Imaginaţ-vă una lardzimi gri, fără hir di iarbă. Un pundie a curi tindeare nival’e nival’e easti creată di vulcani tru miniatură, dit craterele a curi iesu gazi naturale cari s-infiltreadză prit roci. Presiunea a gazilor antreneadză apa şi straturile superioare di sol, iara la suprafaţă agiundzi un material vâscos, di hroma alba-gri ica brun cenuşiu, hroma hiindalui dată di materialele aduse la lun’ină: petrol/nafta, calcari ica ghipsu. Aestă lavă modeleadză niacumtinatu aspectul a loclui.

 

 

 

Custodile ali rezervaţie, Dumitru Roşu, na spusi cama minutisu ca: „Suntu dauă rezervaţii, clasificate Pâclili Mari, Pâclili N’it. La Pâclili Mari easti acceslu ma lişor, s-agiundzi până aproapea di el’i. La Pâclili N’it lipseasti imnari pri padi. Vulcan’il’i di Laski sunt fara preacl’e prit peisajlu selenar ti alu prezintă.”

Pâclili Mari şi Pâclili n’it fura mutriti, tru ahurhita, cu asparizma şi ca pi suaei, hiindalui lugursiti malefiti şi mistirghioasi. Deapoa savanţal’ii aflară explicaţii ştiinţififiti ti lu asparsira mitlu a hornurlor a Colasi.

 

 

 

S-adra ase una rezervaţie, pi una arie di pisti 25 di ictari, cu scupolu ti vigl’earea a aistui peisaj ca ti ciudie. Vulcan’il’i laskiosi suntu nascanti fenomene cari ies di s-vedu tru una conjunctură geologică ahoryea. Apariţia a lor s-explică prit presiunea exercitată di gazlu natural di sum loc, cari iase la suprafaţă prin faliile dit sol. Gazlu cari nsuţaşte zăcământul di petrol antreneadză apă, calcari, arina şi alte particule, sum forma a unal’ei laski, cari, la suprafaţă, s-asteari dipli dipli, formândalui conlu a vulcanului. Există anvarliga di 50 ahtari vulcani, ama numirlu easti variabil, andicra di di cantitatea di precipitaţii.

 

 

 

La Pâclele Mari, suntu două conuri mari - conul major, cari are tu arada a lui, trei conuri multu aprukiati; cata kipita aari una anălţime di 10-12 metri, alantu, cari easti cata vest di aesti trei conuri are un diametru mare, 3 metri - 3 meatri giumitate, una cantitate ma mare di materie dimi argilă umedă cari clucuteasti. Maxus anvarliga a craterului mare  suntu dzat di cratere n’icazanti cari migrează, ama pi idyea suprafaţă. La Pâclele Mici sunt trei ahatari puncte ntra cari apar alte cratere cama n’it.

 

 

 

Toamna Vulcanii laskiosi suntu principala atracţie a zonei, precipitaţiile alaxindalui peisajul di la una dzuua la alanta.

Iara ca va va apufusiţ s-tritet una seară niuroasa la Vulcanii Laskiosi, va s-avet una experienţă fantastică, a deapoa va s-putet s-tradzet mana lisor di la iti mindueari tra s-va ngrapsit tru excursiile a viitorului, avândalui Luna ca destinaţie. Şi una recomandare: easti ghini s-vă abţaneţ s-beţ tatumea aproapea di aesta vulcani, tra atea că aestu viciu poati s-va asparga sănătatea a voastra !

 

 

 

Vă calisiumu ase s-nu rataţ andamasea cu fantezia, tru una zonă tru cari puteţ s-hita cazat tru pensiuni şi puteţ s-vă harsiţ di macarii tisuntu una adeti tru aesta parti di loc, cum lucaniţl’ii di Pleşcoi, subţari şi picanţa, adraţ dit carni di oaie şi di capră.

 

 

 

Autor: Ştefan Baciu/Ana-Maria Cononovici

Armanipsearea: Tascu Lala

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2018-09-20 19:20:00
Vizualizari: 175
TiparesteTipareste