Transplantul şi donarea de organe în România

transplantul şi donarea de organe în românia     În România continuă criza de donatori de organe. In ultimii ani, numărul acestora a scăzut de aproape cinci ori.

În România continuă criza de donatori de organe. În ultimii ani, numărul acestora a scăzut de  aproape cinci ori. Dacă în urmă cu câțiva ani se făceau sute de operații anual, acum s-a ajuns la câteva zeci de transplanturi pe an. Se vorbește de o lipsă de transparență în acest sistem și de multe  suspiciuni legate de traficul de organe, că unii pacienți sunt lăsați să moară în favoarea altora. Multe transplanturi au fost făcute pentru oameni bogați, în timp ce șansele celor săraci, care așteptau de mulţi ani la rând un transplant, erau aproape nule. Se pare că, din acest motiv, există un interes scăzut de a dona organe, iar cei care asteptă se sting ușor. Numai anul trecut au murit peste 500 de oameni care nu au primit la timp un organ. În 2016 România se situa pe penultimul loc ca număr de donatori la un milion de locuitori. Anul acesta, s-au făcut 102 transplanturi renale, 46 de ficat, 3 de plămâni şi 5 de cord, în timp ce în Ungaria s-au efectuat 60 de transplanturi de cord de la începutul acestui an. 


Prea puţine pentru numărul mare de bolnavi, spune Anca Baculea, director la Agenţia Naţională de Transplant: "Într-adevăr, în ultimii doi ani,  s-a înregistrat o scădere destul de importantă a numărului de transplanturi de organe la  noi în ţară, ca urmare a scăderii numărului de donatori în moarte cerebrală. Din acest motiv, am organizat întruniri cu coordonatorii intraspitaliceşti şi cu medici anestezişti, care se ocupă de identificarea donatorilor în moarte cerebrală, pentru  a putea identifica problemele care sunt şi motivele pentru care avem aceasta scădere. Probabil unul dintre cele mai importante motive este lipsa acordului familiei pentru donarea de organe, probabil și în urma mediatizărilor negative care au fost pe parcursul anilor precedenți și atunci am considerat necesar să avem o colaborare cu media pentru a reliaza emisiuni cu profesioniștii din domeniu pentru  a putea pune la punct opinia publică să fie informată, să înțeleaga că gestul pe care îl pot face, în acele momente foarte dureroase, este un gest nobil și salvator pentru mulţi pacienţi."


Din cele 41 de unităţi sanitare din România  acreditate pentru a face transplanturi, doar 11 au realizat astfel de intervenţii în acest an. Directorul Agenției Naționale de Transplant, Anca Baculea, și-a manifestat îngrijorarea că, deși anul acesta au fost  identificați 160 de donatori potenţiali, numai de la  59 au  fost prelevate organe, ceilalți nefiind eligibili sau neobținându-se acceptul din partea aparținătorilor: "Pe listele de transplant sunt peste 5000 de pacienţi care aşteaptă transplantul. Sunt în jur de 4000 de pacienţi care aşteaptă transplant de rinichi, peste 500 transplant de ficat şi peste 30 transplant de cord. Avem un număr de donatori potenţiali, dar donatorii reali sunt, în acest moment, în număr de 59 pentru care familiile și-au dat acordul în vederea prelevării de organe. Intr-adevăr, este un număr foarte mic față de anii trecuți când erau și 130-150 de donatori. Numarul de 59 este foarte mic, dar pot să vă dau o veste bună. După ce ne-am întâlnit la Cluj la acele întruniri, în luna noiembrie, am înregistrat deja 12 donatori în moarte cerebrală de la care s-au prelevat organele. Deci, 12 pacienți într-o lună arată că  vom ajunge la un număr mult mai bun de donatori și, respectiv, de transplanturi de organe."


Specialiştii din sănătate îndeamnă românii să se înscrie în Registrul Donatorilor Voluntari, să-şi dea acordul, în timpul vieții, pentru prelevarea de organe. Astfel, în momentul în care o persoană intră în moarte cerebrală devine automat donator, fără a mai fi nevoie de acordul familiei. Agenția Națională de Transplant mai semnalează lipsa unei liste unice la nivel naţional, pentru fiecare organ în parte. Rezolvarea ar putea veni odată cu noua Lege a Transplantului, aflată în acest moment la Guvern, în care se va regăsi şi reorganizarea Agenţiei Naţionale de Transplant, mai spune Anca Baculea: "În momentul de față nu avem liste naționale, avem liste de așteptare de transplant pe fiecare centru. La Agenția Natională de Transplant avem aceste liste create în momentul în care medicul introduce pacientul pe lista de așteptare, prin Registrul National de Transplant şi se atribuie un cod cuiant - Codul Unic atribuit de Agenția Națională de Transplant -  astfel îi avem și noi înregistrați. Dar pe centre nu este o listă națională, pentru că fiecare centru are anumite criterii specifice, în funcție de care introduc sau nu pacienții pe aceste liste de așteptare. Deci nu există o uniformizare la nivel național, dar ar trebui şi asta ne dorim să facem. In acest moment, Registrul Naţional de Transplant este în plină construcție, pentru că dorim să avem în cadrul acestui registru și un Registru al donatorilor vii, un Registru al donatorilor în moarte cerebrală, aceste liste de așteptare la nivel național, precum și un Registru al pacienţilor transplantați, să stim exact care este situația lor post-transplant, să fie monitorizați, să vedem tratamentul pe care-l iau.."


Pentru că nu avem donatori suficienţi, România nu este membru în Eurotransplant, o organizaţie cu sediul în Olanda, din care fac parte opt ţări în care domeniul transplantului de organe este foarte bine pus la punct. Între timp, se aşteaptă Legea Transplantuluicare ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului. Conform noului proiect legislativ se va ţine cont de registrul unic naţional. Pacienţii vor fi selectaţi în funcţie de gravitatea cazului, dar şi după criterii etice, adică un organ prelevat de la un copil nu va mai ajunge la adult, dacă un alt copil are nevoie. Autorităţile vor astfel să-i încurajeze pe oameni să-şi dea acordul pentru prelevarea de organe de la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală, pentru că numărul operaţiilor de transplant să crească.



www.rri.ro
Publicat: 2018-12-05 11:39:00
Vizualizari: 404
TiparesteTipareste