Constituția lui Mavrocordat

constituția lui mavrocordat Prima familie fanariotă care a domnit în Țările Române a fost cea a Mavrocordaților care a dat cel puțin două nume importante, pe Nicolae și pe fiul său Constantin.

Prima familie fanariotă care a domnit în Țările Române a fost cea a Mavrocordaților care a dat cel puțin două nume importante, pe Nicolae și pe fiul său Constantin. Constantin Mavrocordat a fost reformator și cel de numele căruia se leagă prima constituție concepută în spațiul românesc. În 1735, ca domn al Munteniei, a început să facă reforme influențat de reformele austriece din Oltenia, anexată în 1718 de Austria. Desființează unele impozite indirecte și introduce o taxă generală care se putea plăti în 4 tranșe. Îi eliberează pe țărani prin aceea că le dădea dreptul să se mute de pe o moșie pe alta prin plata unei taxe de răscumpărare. În 1735 participă la fondarea la Iași, în Moldova, a primei loji masonice. În timpul următoarelor domnii a suprimat iobăgia în Muntenia în 1746, apoi în Moldova în 1749.

            

Istoricul Georgeta Filiti a descris prima jumătate a secolului al 18-lea fanariot, perioada în care a trăit și Constantin Mavrocordat, ca pe unul al încercărilor de reformă luministe inspirate din Franța. "Influența franceză se exercită prin oameni, prin abonamente la ziare, prin cărți care vin din Occident, prin mărfuri de toate felurile. Și iată că vine și Mercure de France. Această publicație, în 1746, publică ceea ce s-ar putea numi un fel de Constituție a lui Constantin Mavrocordat. Interesant este că el pune problema, mult înainte de revoluția francezilor, eliberării sociale. Cu alte cuvinte, dependența aceasta a țăranilor șerbi este anulată în Muntenia. Sunt multe alte obligații care rămân și țăranul este apăsat de 43 de impozite, dar exista preocuparea. Acesta este un lucru foarte important. Aceste idei eliberatoare de egalitate socială nu vin pe teren necunoscut."


Constantin Mavrocorat a fost, fără îndoială, un intelectual rafinat. Dar și un om politic priceput care vedea direcția în care mergea lumea în vremea sa. Georgeta Filiti.  "Omul citește foarte mult, omul studiază, își dă seama de pulsul Europei și vede foarte bine spre ce se îndreaptă sociatatea. Aceasta este obligația unui om politic, e pus într-o poziție de conducător, de persoană responsabilă de soarta unui grup social, mai mare sau mai mic. Or, aici în spațiul românesc, domnii fanarioți care în fond sunt funcționari greci în slujba Imperiului otoman, urmăresc foarte clar câteva țeluri: eliberarea creștinilor de sub dominație turcească și megali idea, acea idee majoră de refacerea Bizanțului, de refacere a unui imperiu grecesc de expresie creștină. Or, aceasta nu se face stând numai acasă ci, evident, informându-se și acționând. Fanarioții au mai avut un rol extraodinar și pentru ei și pentru Imperiul otoman și anume folosirea surselor de informații. Aveau spioni, spus foarte pe românește, la toate curțile europene. Prin urmare, erau oameni foarte informați și-și dădeau seama bine către ce se îndrepta lumea. Aici, în zona noastră există încă o sută de ani buni așa-numita chestiune orientală, adică lupta pentru putere la Dunărea de Jos. Turcii erau foarte puternici, rușii se luptau cu ei, puțin mai departe în Europa era imperiul austriac."


Constantin Mavrocordat avea o biblioteca impresionantă, adăpostită de mănăstirea Văcărești, ctitoria tatălui său, Nicolae Mavrocordat. Acolo a ajus să ia contact cu scrierile lui Montesquieu, Diderot, Voltaire și ceilalți luminiști francezi. Georgeta Filiti. "Sunt mărturi indirecte, din ceea ce scrie, din ceea ce face, din felul cum se comportă Mavrocordat deoarece nu a ținut un jurnal în care să spună ce lecturi a avut. Această bibliotecă de la Văcărești rămâne memorabilă prin manuscrisele pe care le-a adăpostit. Din puținele mărturii ale contemporanilor aflăm despre cât de mult timp își petrecea vodă în bibliotecă. Mai sunt unele mărturii colaterale din care noi putem trage concluzii foarte limpezi: organizează învățământul sătesc, face o administrate a țării împărțind-o în județe, fiecare județ cu conducătorii săi numiți ispravnici. Adică stabilește impozitele. Legea oricât e de severă era lege, fără nicio lege însemna fărădelege. Lucrurile încep cât de cât să se aranjeze. El este grec dar începe să învețe românește și cei care vor să fie agreabili în fața lui și i se adresează în greacă nu mai au influență. Îi spune clientelei cu care venise de la Constantinopol să învețe limba țării."

             

În timpul războiului ruso-austro-turc din 1736-1739, Constantin Mavrocordat primește înapoi de la austrieci provincia Oltenia. 30 de ani mai târziu, în 1769, în timpul unui alt război ruso-turc, Constantin Mavrocordat este prizonier la Galați și moare la 58 de ani, ucis de un soldat rus. Cel mai important reformator din secolul al 18-lea român este înmormântat la Iași. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-01-07 14:53:00
Vizualizari: 366
TiparesteTipareste