In Memoriam Hristu Candroveanu

in memoriam hristu candroveanu Tu 5 di şcurtu Hristu cândroveanu, poet, scriitor, publicist, critic ş editor cunuscutu di tuţ armân’il’i prit lucurlu a lui nicurmatu trâ pâstrarea ş-arâspândearea a muşuteţlor ali culturâ armâneascâ umplu muşata ilichie di 8o di an’i.

 

Tu 5 di şcurtu Hristu cândroveanu, poet, scriitor, publicist, critic ş editor cunuscutu di tuţ armân’il’i prit lucurlu a lui nicurmatu trâ pâstrarea ş-arâspândearea a muşuteţlor  ali culturâ armâneascâ umplu muşata ilichie di 8o di an’i.

Părintâl’i a lui s-amintarâ tu Makidunia gârtscâ, tu hoara Cândruva, ninga Edessa (Vudena), di iu vinirâ tu Românie  dupu protlu polim mondial, tu judeţlu Durostor, tu hoara General Praporgescu (azâ tu Vâryârie).

Aclo s-amintă tu 5 di şcurtu 1928 hil’iu a lor Hrista. Proţl’i an’i di sculie âl’i feaţi ân hoarâ, a dapoia liceulu âl feaţi Silistra, Călăraşi, Tulcea şi Timişoara.

Dupâ ţi bitisi facultatea di filologie di Bucureşti lucră ca profesor tu horli Crucea, Corlăţeşti Prahova cumu ş-tu câsâbălu Ploieşti. Lucră ca redactor la revistili “Tomis” di Constanţa şi “Tribuna şcolii” di Bucureşti.

Pi ninga scrierli a lui di criticâ literarâ ş-multili articoli tipusiti tu revsitili româneşti di literaturâ cu cari s-feaţi cunuscutu tu lumea literarâ româneascâ, nâsu spusi mari sinferu ş-ti folclorlu armânescu ditu cari adună ş-tipusi multi pârmiti, baladi ş-poezii.Tutu aşi feaţi s-multi striduţeri di pi armâneaşti pi româneaşti  şi ditu alti limbi pi armâneaşti  ta s-facâ cunuscuti ş-la alţâ yişterli ali literaturâ armâneascâ.

Hristu Cândroveanu bâgă thimeilu ali istorie a literaturăl’ei armâneascâ ş-tipusi ma multi antologhii di prozâ ş-poezie armâneascâ, di cari nai ma cunuscuta easti “Un secul di poezie armâneascâ”  ediţie bilingvâ Armâneaşti-româneaşti, ăndreptâ deadunu cu Kira Iorgoveanu ş-tipusitâ Bucureşti, la ed. Cartea Româneascâ tu anlu 1985.

Ditu an’l’i ’70 a sec.20 lo parti la a adunărli a Cenaclului di Literaturâ armâneascâ “George Murnu” di Bucureşti, ţi-l cumândusi dapoia ahurhinda cu an’il’i ’90.

Âl’i furâ tipusiti poezii orighinali pi armâneaşti : volumlu “Nihadz”  (1980), cumu şi scrieri pi româneaşti ngrâpsiti pi temi folcloriţi armâneşti “ Pârmiti di la n’iadzâdzuuâ”, (1976), “Trei baladi armâneşti” (1980) şi “Sihăţ di malâmâ” (1983).

S-nu agârşimu niţi lucurlu di jurnalistu ţi-l feaţi Hristu Cândroveanu ca editor ş-director a revistilor : “ Deşteptarea”  ş-“Dimândarea” ţi ahurhirâ s-iasâ dupu anlu 1990 Bucureşti, revisi tu cari tipusi hâbări, articoli di istorie, literaturâ, artâ ş- culturâ armâneascâ. Tu an’il’i ’90 ş- ahurhita a sec 21 cumândusi şi Suţata di culturâ Macedoromânâ di Bucureşti iu fu prezidentu.

Tu anlu 1996 âl’i fu tipusitu la ed. Cartea Româneascâ di Bucureşti romanlu “Amarea a sirinitatil’ei”  pi limba româneaascâ, unâ frândzâ di istorie armâneascâ ţi prindi s-hibâ cunuscutâ ş-di bârnili ma tiniri. 

Acţiunea a romanlui ânchiseaşti tu ahurhita a aiştui secul tu hoara Codruva ditu Gârţie şi s-bitiseaşti tu an’il’i ’50 a sec.20, tu Românie.

Unâ giumitati de secul multu mintitâ, unâ di nai ma grealili ţi li tricurâ armân’il’i tu istoria a lor ahântu frimtatâ ş-cari lâ alâxi di dip bana. Tu chentrul ali acţiuni suntu dauâ familii armâneşti : Paticina ş-Deciu, cari dupu ţi agiumsirâ tu Românie bânarâ aoa sumu dictatura regalâ, aţea antonescianâ, doilu polim mondial ş-dictatura comunistâ, tu cari Iancu Paticina moari hiinda luyursitu ca un duşman a comuniştilor.

            Tu minutili ţi yinu va vâ ghivâsimu un fragmentu ditu aestu roman.

(intră un fragment din roman cu ilustraţie.)

 

Autor: Aura Piha


www.rri.ro
Publicat: 2019-02-06 14:14:00
Vizualizari: 232
TiparesteTipareste