Consecinţe ale falsificării medicamentelor (reluare)

consecinţe ale falsificării medicamentelor (reluare) Până la 10% din medicamentele produse pe plan global sunt contrafăcute, arată estimările Organizației Mondiale a Sănătății, iar fenomenul afectează fiecare țară în parte.

Până la 10% din medicamentele produse pe plan global sunt contrafăcute, arată estimările Organizației Mondiale a Sănătății, iar fenomenul afectează fiecare țară în parte. Situația nu provoacă doar o mare pierdere de profit pentru industria farmaceutică, dar reprezintă și un pericol pentru persoanele care achiziționează aceste medicamente contrafăcute. Potrivit OMS, procentul contrafacerilor din întreaga industrie farmaceutică continuă să crească din cauza mai multor factori - natura tot mai complexă a lanțurilor de aprovizionare, extinderea comerțului electronic și lipsa capacității de executare și sancționare. Odată cu această creștere dramatică a falsurilor de bunuri industriale și de consum, s-au stabilit diverse regulamente cu scopul de a proteja lanțul oficial de aprovizionare. 


Şi deși în țările occidentale rata contrafacerilor nu este deosebit de mare, s-au adoptat reglementări care servesc la identificarea, detectarea și urmărirea bunurilor. Recent, directiva europeană care cuprinde măsuri pentru siguranţa medicamentelor a intrat deplin în vigoare. Între prevederile noi se numără aceea de a fi inscripţionat pe cutiile medicamentelor un cod special, care să preîntampine falsificarea. De asemenea, a fost făcută recomandarea ca medicamentele să nu se mai vândă "la bucată". 


Invitat la Radio România, profesorul univesitar Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor, explică: "Producătorii fac cercetări îndelungate astfel încât să ajungă la descoperirea unor medicamente care să aibă, pe de o parte, eficacitate, iar pe de altă parte, să aibă siguranţă în administrare, în sensul de a nu genera efecte secundare. Vorbim despre medicamente falsificate atunci când un medicament se realizează prin alte căi, prin alte mijloace decât cele oficiale, şi atunci nu îndeplineşte standardele pe baza cărora medicamentul respectiv a primit autorizaţia de punere pe piaţă într-o ţară sau într-o regiune. Cum a apărut interesul pentru a falsifica medicamente? Atunci când medicamentele au o anumită valoare mare de piaţă, a substitui, a înlocui cu altceva devine rentabil pentru cei care au astfel de preocupări, care nu sunt nici morale, nici sănătoase. Constatându-se că în UE au apărut cazuri mai frecvente de substituiri de astfel de produse, adică produse care nu sunt conforme, a apărut această directivă, care să asigure pacientul, în sensul ca produsele care ajung la el să fie produse sigure." 


Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, despre condiţiile în care medicamentele falsificate au ajuns să fie o problemă în interiorul Uniunii Europene  "Erau nişte fisuri în lanţul comercial standard al medicamentelor care permiteau asemenea pătrunderi de produse contrafăcute. Scopul acestei directive este tocmai de a asigura pacientul că în clipa în care primeşte din mâna farmacistului un medicament acel medicament este unul autentic. Nu vorbim acum de riscurile pe care şi le asumă pacienţii - şi acestea sunt nişte riscuri care ar trebui să fie conştientizate - achiziţionând medicamente din alte surse decât farmaciile, respectiv de pe internet, din surse care nu sunt controlabile prin canalele oficiale prin care ar trebui să circule medicamentele şi care îi expun pe pacienţi la cele mai mari riscuri." 


Prevenirea falsificărilor necesită o abordare complexă, un element-cheie fiind ambalajul securizat - este premisa de la care a pornit demersul european.  De aceea, Directiva Europeană a Medicamentelor Contrafăcute impune folosirea unor elemente de siguranță obligatorii, pe exteriorul ambalajelor de medicamente: prezența unei serii unice pentru identificarea și autentificarea produselor individuale, și a unei modalități de sigilare care permite verificarea vizuală a tentativelor de manipulare frauduloasă. Astfel, începând cu 9 februarie 2019, niciun producător de medicamente nu mai poate să pună pe piaţă medicamente care nu sunt serializate. Aceasta înseamnă că fiecare cutie de medicamente trebuie să aibă un cod unic, aşa cum oamenii au CNP-uri, care se regăsesc într-o bază de date europeană. 


În clipa în care farmacistul eliberează un asemenea medicament către pacient, când îl scanează pentru a-l introduce în bonul fiscal, face automat şi o verificare a valabilităţii seriei medicamentului respectiv. Dacă aplicaţia informatică îi spune că medicamentul este curat, este sigur, el îl poate elibera către pacient. Mai mullt decât atât, fiecare cutie serializată trebuie să aibă şi un sigiliu, un autocolant sau un element care să împiedice deschiderea cutiei înainte de a fi vândut, ca o garanţie a autenticităţii. Toate aceste măsuri survin în condiţiile în care Comisia Europeană, Interpol, Europol şi Agenţiile Naţionale de resort au sesizat de-a lungul timpului mai multe medicamente falsificate şi au închis sute de site-uri ilegale în fiecare an. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-08-02 11:50:00
Vizualizari: 1145
TiparesteTipareste