Drepturile omului în România, văzute de la Washington

drepturile omului în românia, văzute de la washington Corupţia oficialităţilor şi violenţele poliţiei împotriva romilor sunt probleme semnalate în cazul României în raportul pe 2018 al Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului în lume.

Justiţia ocupă un loc central în raportul Departamentului de stat privitor la România. Insuficienţa personalului, a spaţiului fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar împiedică celeritatea şi eficienţa actelor de justiţie şi lungesc excesiv procesele, observă Washingtonul. Potrivit acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii, responsabil cu protejarea independenţei judiciare, a acţionat pentru a suspenda judecătorii şi procurorii suspectaţi de încălcări ale legii. Cu toate acestea, s-a raportat că Inspecţia Judiciară, o unitate disciplinară autonomă în cadrul Consiliului, a fost supusă unei influenţe politice în creştere şi, uneori, a fost folosită pentru a ancheta magistraţi care au efectuat urmăriri judiciare sau au pronunţat hotărâri împotriva unor responsabili sau aliaţi ai coaliţiei de guvernământ, mai constată raportul american. În general, guvernul a respectat independenţa şi imparţialitatea judecătorilor, însă CSM a stabilit că unele declaraţii publice ale politicienilor au încălcat independenţa judecătorească. 


Corupţia a rămas larg răspândită - notează Departamentul de Stat - în pofida numeroaselor urmăriri penale, şi există multe rapoarte despre astfel de practici la nivel guvernamental. Oficialii s-au angajat uneori cu impunitate în practici de corupţie, se mai spune în document. DNA a continuat investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie care implicau oficialităţi politice, judiciare şi administrative, scrie raportul, însă verdictele în astfel de cazuri au fost adesea inconsistente, cu pronunţări care variază foarte mult în cazul unor infracţiuni similare. Corupţia a fost larg răspândită în achiziţiile publice, iar mita un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul sănătăţii. 


Potrivit Departamentului de Stat, discriminarea faţă de romi a continuat să fie o problemă majoră. Grupuri de romi s-au plâns că hărţuirea şi brutalitatea poliţiei, inclusiv bătăile, au devenit rutină, iar media, observatori interni şi internaţionali au raportat discriminare socială împotriva acestora. Romii au avut o rată a şomajului mai mare şi o speranţă de viaţă mai mică decât cetăţenii aparţinând celorlalte etnii. 


În privinţa libertăţii presei, Departamentul de Stat notează că mass-media independente au fost active şi au exprimat o mare varietate de puncte de vedere fără restricţii explicite. În schimb, în cazul mijloacelor de informare controlate sau aflate în legătură strânsă cu politicieni sau grupuri politice, ştirile şi orientarea editorială ar fi reflectat frecvent opiniile proprietarilor, conţinând critici la adresa oponenţilor politici şi a altor organizaţii media. Documentul semnalează, citând organizaţii media internaţionale, că la protestul antiguvernamental din 10 august de la Bucureşti, cel puţin 15 jurnalişti au suferit atacuri fizice, verbale sau cu gaze lacrimogene din partea jandarmilor. Au existat, pe de altă parte, rapoarte din partea unor organizaţii neguvernamentale şi a mass-media că poliţia şi jandarmii au maltratat şi abuzat persoane deţinute Raportul mai constată că închisorile au fost, şi in 2018, supraaglomerate şi nu au respectat standardele internaţionale. 



www.rri.ro
Publicat: 2019-03-14 12:15:00
Vizualizari: 844
TiparesteTipareste