Pe urmele bijuteriilor Reginei Maria

pe urmele bijuteriilor reginei maria e-a lungul vieții ei, Regina Maria a primit, moștenit și achiziționat foarte multe giuvaere. Din păcate, multe din ele – dacă nu chiar aproape toate – s-au rătăcit, fiind imposibil de recuperat.

Suverană a României între 1914 și 1927, în calitate de soție a regelui Ferdinand, regina Maria a trăit între 1875 și 1938. Era nepoata reginei Victoria a Marii Britanii – prin tatăl său, ducele Alfred de Edinburgh, al doilea fiu al suveranei engleze –, dar și verișoara primară a ultimului țar al Rusiei, Nicolae al II-lea – prin mama sa, marea ducesă Maria Alexandrovna. Rămasă în memoria românilor în principal pentru eforturile sale diplomatice de sprijinire a Marii Uniri din 1918, regina Maria a fascinat deopotrivă prin personalitatea sa puternică, iubitoare a artelor și susținătoare a tradițiilor autohtone.

 

În cazul ei, ca și în cazul altor monarhi, sfera îndatoririlor ei publice și sfera privată se întretaie, iar o poveste în aparență intimă, cum este cea a bijuteriilor personale, are tangențe și cu vicisitudinile istoriei trăite de România în secolul XX. De-a lungul vieții ei, Regina Maria a primit, moștenit și achiziționat foarte multe giuvaere. Ar fi existat 400 astfel de bijuterii şi pietre preţioase. Din păcate, multe din ele – dacă nu chiar aproape toate – s-au rătăcit, fiind imposibil de recuperat. Inventarul lor neoficial a fost, recent, realizat prin volumul „ Bijuteriile Reginei Maria” scris de Diana Mandache și apărut la editura Corint.

 

Imboldul de a scrie această carte-album i-a fost dat autoarei de descoperirea în arhivele CNAS (Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii) a unor desene și acuarele ce reprezentau o parte importantă a bijuteriilor reginei. Aceste imagini, alături de fotografii de epocă și portrete, au constituit punctul de plecare al Dianei Mandache în retrasarea istoriei bijuteriilor reginei începând cu cele moștenite de la celebra ei bunică, regina Victoria.

 

Diana Mandache. Din epoca victoriană, de la regina Victoria, au supraviețuit, de-a lungul mai multor schimbări de regimuri politici și legislații, două brățări interesante. Una din ele a aparținut reginei Victoria, cu inimi și turcoaze având încastrate șuvițe de păr ale primilor ei patru copii. Alta este o brățară de aur cu miniaturi pictate, portrete ale copiilor ducelului de Edinburgh, tatăl reginei Mariei, printre care se află și cel al principesei Maria de Edinburgh, viitoarea regină Maria a României. Deși aceste bijuterii erau proprietate privată, ele au fost confiscate după instalarea regimului comunist. Era un procedeu bolșevic pe care l-au urmat și comuniștii în România începând cu 1948. În plus, unele bijuterii nu au fost inventariate, ci dezmembrate, căci ele erau făcute din elemente detașabile care se puteau transforma ulterior în piese mai mici.

 

Pe lângă bijuteriile moștenite de la bunica ei, regina Maria a primit o serie de giuvaieruri ca parte a zestrei ei, la începutul căsniciei cu regele Ferdinand. Toate aceste bijuterii, însă, aveau să ia drumul Rusiei, odată cu tezaurul României, după intrarea României în Primul Război Mondial din anul 1916. Tezaurul a fost doar parțial recuperat până astăzi, bijuteriile reginei numărându-se, din păcate, printre piesele nereturnate și de negăsit.

 

Diana Mandache: Primul transport cu tezaurul României a plecat pe 14 decembrie 1916, împreună cu cele două cutii din fier unde se aflau bijuteriile reginei Maria, către Moscova. Cele două cutii cu bijuterii au fost trimise la Moscova fără să aibă inventarul făcut, acest fapt denotând precipitarea cu care s-a acționat. Deja în 1920 apare o știre, pe filieră diplomatică, despre faptul că prin bolșevicul Lev Kamenev o parte din briliantele din cutiile cu bijuterii ale reginei Maria ar fi fost vândute la Londra, nu prin case de licitații, ci unor colecționari privați. În 1921, apare o informație similară: o parte din bijuteriile reginei Maria ar fi fost vândute în țările scandinave unor colecționari particulari. După război, la conferința de pace de la Paris, regina Maria, purtând tratativele diplomatice ad-hoc prin care a susținut interesele României, n-a purtat nicio bijuterie. În primul rând, nu mai avea bijuterii. Ea a scris despre acest lucru în jurnalele și în corespondența sa. În al doilea rând, a vrut să evidențieze și să se folosească de acest fapt în fața comisiei de reparații din timpul conferinței de la Paris unde se discuta problema retrocedării tezaurului.

 

 

După Marea Unire din 1918 și încoronarea din 1922, colecția de bijuterii a reginei Maria a început să fie refăcută prin noi achiziții, realizate în principal de rege. Diana Mandache : El achiziționează pentru regina Maria o tiară cu safire și diamante pe care, de fapt, o cumpără de la sora ei, Victoria Melita. Apoi tot Ferdinand achiziționează celebrul colier Cartier cu un safir imens, o piesă cu totul deosebită. Bineînțeles, prin Parlamentul României, se comandă coroana de la casa de bijuterii Falize, o piesă de excepție, cu un design deosebit, celebră și prin combinația de pietre prețioase, încrustate pe această coroană, dar și prin aurul transilvan din care este realizată. Majoritatea bijuteriilor rămase în România, cele mai prețioase din ele, după 1948 au fost distribuite la Ministerul de Finanțe și la Banca Națională sau de Stat, cum s-a numit în comunism. Ulterior, au fost distribuite și unor muzee. Prin testament, Regina Maria avea să lase moștenire bijuteriile familiei ei. Evident, uneori, exilul a impus ca o necesitate faptul ca la un moment dat, unele bijuterii să fie vândute. De pildă, fiica sa Ileana, arhiducesă de Austria, a fost nevoită să vândă tiara cu safire care, potrivit spuselor ei, nu-i ținea nici de cald, nici de frig, iar copiii ei aveau nevoie să trăiască. La fel a făcut și altă fiică, Mignon – fosta regină a Iugoslaviei – care, în 1960, a vândut diadema cu raze din diamante.

 

În prezent, la Muzeul Național de Istorie al României sunt expuse câteva din bijuteriile reginei rămase în țară după instalarea comunismului în 1948. Alături de câteva broșe și brățări, pot fi admirate o cruce malteză cu ametist și o centură din argint, opal și ametist. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-03-24 11:13:00
Vizualizari: 1232
TiparesteTipareste