Protili evenimenti a stămănăl’ei ţi tricu

protili evenimenti a stămănăl’ei ţi tricu Tra România, viţină ali Ucraină şi ali Ripublică Moldova (majoritar românofonă), Parteneriatlu Estic fu ună prioritate dit ahurhită şi cu ahât ma multu tora, tru contextul anda u ari prezidenţil’ea a Consiliului Uniunil’ei Europene, adusiră aminti...

 

Parteneriatlu Estic, umplu 10 an’i

Cadru di coopearari anamisa di Uniunea Europeană şi şasi ripubliţ ex-sovietiţi, Parteneriatlu Estic umplu un decheniu di la thimil’iuseari, momentu marcat, tru aestă stămână. Parteneriatlu Estic avu mari hăiri, a deapoa politiţli disvărtiti tru aţel’i 10 an’i deadiră silă a reformilor tru statili partenere şi adusiră avantaje tră cetăţen’il’i dit statele respective – s-cundil’e Bruxelles. Aestu parteneriat deadi izini tră simnarea a născăntor tratati di asociere şi di liberalizare a vizilor tră trei stati: Ripublica Moldova, Ucraina şi Georgia, iara miniştril’i di Externe ali UE feaţiră moeabeti că, tru yinitu, şi alanti state, Belarus, Azerbaidjan şi Armenia, s-ahurhească dialoglu tra simnarea a născăntor ahtări tratate. Tra România, viţină ali Ucraină şi ali Ripublică Moldova (majoritar românofonă), Parteneriatlu Estic fu ună prioritate dit ahurhită şi cu ahât ma multu tora, tru contextul anda u ari prezidenţil’ea a Consiliului Uniunil’ei Europene, adusiră aminti prezidentul Klaus Iohannis şi şeflu ali diplomaţie, Teodor Meleşcanu, prezenţă la eveniment, cundil’inda că Bucureştiul ndrupasti ma largu continuarea a aluştui parteneriat. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea, democraţia şi statlu di dreptu tru Europa di Est şi Caucazlu di Sud reprezintă priorităţ tra bloclu comunitar. Ti aţea, UE năpoi spuni că easti apufusită s-aibă ună coopearare streasă, diferenţiată şi reciproc avantajoasă, cu tuţ atel’i şasi parteneri, indiferentu di nivelu di ambiţie a cathinului.

 

 

Ministrul român ali agriculturã cumăndusi lucrărli ali andamusi di profil a Consiliului UE

Politica agricolă comună, nai cama integrată politică europeană lipseasti s-armână comună nu maşi declarativ, că şi la nivel di băgari tru practico tru tuti statele membre ale Uniunii Europene, spusi Bruxelles, ministrul român al agricultură, Petre Daea, cari cumăndusi, marţă, lucrările a reuniunil’ei Consiliului Uniunii Europene tră agricultură şi pescuit. Prinţipalu subiect ali reuniuni fu năulu model di performanţă dit cadrul a Politicăl’ei Agricole Comune. Tut tru cadrul a Consiliului, s-ţănură informări dit partea ali Comisie şi alăxeri di opinii tu ligătură cu ună viziune strategică pi vade lungu tra ună economie neutră dit videala a climăl’ei – subiect abordat dit videala a aspectelor agricole. Tutunăoară, discuţiile avură tru scupo Declaraţia mutrinda yinitorlu digital mintimen şi durabil tra agricultura europeană şi zonili rurale europene.

 

 

Date economiţi mutrinda România

Economia românească cruiscu, tru proţl’i trei meşi dit aestu an, andicra di idyea perioadă dit 2018, cu 5%, spun protili estimări publicate, gioi, di Institutlu Naţional di Statistică. Andicra di treil’I meşi dit soni a anlui tricut, avansul easti di 1,3 proţente. Eurostat, Biroulu di statistică ali Uniuni Europeană, confirmă evoluţia pozitivă. Instituţia zburaşti di ună creaştiri economică românească tru perioada yinaru-marţu 2019 di 5,1%. Aoa şi ună stămănă, Comisia Europeană u feaţi isapi diznãu am şi tru scădeari, la 3,3% estimarea mutrinda creaştirea ali economie româneşti tru aestu an, tru condiţiile tru cari, tru yinar, Executivlu comunitar spunea tră un avansu a produslui internu brut di 3,8%. tutunăoară, tu ahurhita a meslui april, Fondul Monetar Internaţional u revizui tru scădeari la 3,1%, di la 3,4%, estimarea mutrindalui evoluţia economiil’ei româneşti tru 2019. Di altă parte, guvernatorlu ali Băncă Naţională ali Românie, Mugur Isărescu, dimăndă că inflaţia criscu, tru mesl’I marţu şi apriiur, pisti nivelu prognozat şi ma largu va s-hibă pisti 3,5%. El exighisi că anamisa di factorl’i cari u ţănu rata analtă ali inflaţie tru România s-arădăpsescu scunchirli la dzărdzăvăţ, yimişi, combustibili şi tătumi, ama şi crişterli la tin’iili di cafi mes şi taxa impusă la companiili dit telecomunicaţii, prit controversata Ordonanţă 114.

 

 

Fostul primar a căsăbălui Constanţa, Radu Mazăre, va s-hibă extrădat di Madagascar

Ministrul interimar ali Justiţie, Ana Birchall, spusi, tru aestă stămână, că autorităţli dit Madagascar aprobară extrădarea al Radu Mazăre, fostu primar ali Constanţă c1săbă românescu la Amarea Lae. Radu Mazăre fu ncl’is, aoa şi ună stămână, tru aestă văsilie di itia a unui mandat di căftari apufusitu di autorităţli române prit Interpol. Fostul edil ari ma multi condamnări tru România, născănti nedefinitive. Tru meslu şcurtu, el fu dat tru căftari internaţională, după ţi fu condamnat definitiv la 9 ani di hăpsani tru un dosar mutrinda retrocedări fictive di terenuri. Fostul primar fudzi dit România tru Madagascar tru andreu 2017, stipsindalui presiuni politice tru proţesili penale care lu avea tru mengă, iara aclo feaţi demersuri tra amintarea azilui.Uidisitu cu ţi spun autorităţli, el lipseasti s-agiungă tru România tru ahurhita a stămânăl’ei ţi yini.

 

 

 

5G tru România

România easti una dit protili văsilii dit lume care lanseadză servicii di comunicaţii 5G, după ţi un opearator di telefonie mobilă dimăndă activarea, Bucureşti, a protilor staţii radio di aestă turlie. Abonaţl’ii va s-aibă acces la tehnologia a bărnului dit soni tu chirolu anda  telefoanili 5G va s-hibă disponibile pi păzari. Opearatorlu di telecomunicaţii cundil’eadză că, până tu inşita a anlui, reţeaua va s-tindă şi tru altă căsăbadz ali văsilie.

 

 

Autor: Corina Cristea

Armânipsearea: Taşcu Lala


www.rri.ro
Publicat: 2019-05-19 18:13:00
Vizualizari: 493
TiparesteTipareste