Protejarea sturionilor din bazinul Dunării

protejarea sturionilor din bazinul dunării În Dunăre şi Marea Neagră încă se mai găsesc unele dintre cele mai importante populații de sturioni sălbatici din lume.

În Dunăre şi Marea Neagră încă se mai găsesc unele dintre cele mai importante populații de sturioni sălbatici din lume. Din păcate, în ultimele decenii, aceşti peşti migratori stravechi s-au confruntat cu un declin dramatic din cauza barierelor provocate de om. Barajele sau centralele hidroelectrice au fragmentat  zonele naturale ale acestor peşti. Pe lângă acest lucru, pescuitul, poluarea şi distrugerea habitatelor au provocat dezechilibre  ale ecosistemului marin iar sturionii au avut de suferit. Din şase specii au mai rămas patru: morun, cega, păstruga şi nisetru, specii care se află pe lista animalelor grav ameninţate din Lista roșie a speciilor pe cale de dispariție a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Pescuitul sturionilor a fost interzis, pentru prima oară în România, în 2006, pentru o perioadă de 10 ani, iar în 2016 prohibiția totală la sturioni a fost extinsă pentru încă cinci ani.

 

Pentru a contribui la conservarea sturionilor, WWF România  a implementat diverse proiecte legate de problema pescuitului excesiv, principala amenințare directă pentru supraviețuirea ultimelor populații sălbatice viabile de sturioni din Dunăre. Specialiştii de la această organizaţie susţin însă că este nevoie de mult mai multă implicare. Este nevoie de cooperare europeană, de crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie susținuți pentru a obține venituri din surse alternative și prin care să fie implicați în activitățile de conservare, de protejare a habitatelor şi păstrarea căilor de migraţie esentiale.

 

În prezent, în România este interzis pescuitul comercial al sturionilor, dar şi vânzarea cărnii şi a caviarului, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre, ne spune Cristina Munteanu, manager național al proiectului, WWF-România: “Sturionii sunt încă destul de afectaţi. Nu avem un număr exact al indiviziilor din speciile care au mai rămas în Dunăre sau în Marea Neagră, pentru că metodele acestea de monitorizari parţiale sunt destul de scumpe şi necesită mult timp. Insă, atât cât ştim din monitorizări parţiale încă nu se poate vorbi de populaţii care să susţină un pescuit comercial, de exemplu. Prohibiţia continuă până în aprilie 2021 şi  apoi urmează să se ia o decizie, probabil, în anul anterior, pe baza ultimelor date știintifice de care dispunem”.

 

WWF România colaborează cu Societatea Mondială de Conservare a Sturionilor, o rețea globală de cercetători, alături de care a realizat un plan de acțiune pan-european pentru aceşti peşti. Planul a fost adoptat  de Convenţia de la Berna (convenție privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa)  la sfârşitul anului trecut şi va servi drept cadru pentru toate statele din regiunea unde trăiesc sturionii pe continentul nostru.  Anul trecut, 10 ţări europene (Germania, Austria, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria și Ucraina) au pornit un proiect, pe o perioada de trei ani, pentru conservarea peștilor migratori pe cale de dispariție din bazinul Dunării.

 

Cristina Munteanu are detalii: „Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Transnaţional Dunărea şi a fost lansat anul trecut, în iunie. El îşi propune identificarea unor metodologii comune de stabilire a habitatelor sturionilor, realizarea de repopulări demonstrative, identificarea unei metodologii prin care să se realizeze, de pildă, ferme de acvacultură care să repopuleze cu sturioni Dunărea sau  Marea Neagră. În final, vom avea pe baza analizei politicilor actuale nişte recomandări despre modul în care conservarea acestor specii trebuie să se regăsească în diferite planuri, cum ar fi planurile de navigaţie, planurile de extracţie de pietriş sau nisip  din Dunăre şi orice alt proiect care s-ar desfăşura pe Dunăre. Sunt 10 ţări în acest proiect şi suntem grupaţi pe pachete de lucru. In funcţie de experienţă, fiecare partener este angrenat într-unul sau două  pachete de lucru. Un pachet de lucru este dedicat identificării habitatelor, altul este dedicat conservării ex-situ, deci acelor ferme de acvacultură care  realizează repopularea cu sturioni, alt pachet este dedicat politicilor iar altul dedicat unei baze de date cu tot ce înseamnă date şi informaţii până în  momentul acesta. Proiectul este într-o fază incipientă, dar s-au făcut unele lucruri. De pildă, există un draft de manual de habitate pentru identificarea acestora,  am început analiza de politici existente şi suntem în cursul elaborării raportului privind aceste politici..

 

 

Tot în cadrul  acestui proiect, pe 18 aprilie, la Isaccea, în judeţul Tulcea, a avut loc o activitate de repopulare a Dunării cu sturioni, mai exact cu nisetru: “Evenimentul care a avut loc a fost mai mult demonstrativ, nu neapărat de reînlocuire a specimenelor pe care nu le mai avem. Au fost eliberaţi în jur de 1500 de pui de sturioni, care au fost marcaţi şi care vor fi monitorizaţi pentru a se vedea cum anume se comportă  din Dunăre până în Marea Neagră, dar şi în Marea Neagră cât vor rămâne probabil la locurile de hrănire. Repopulări vor fi şi în Ungaria cu un număr mic de sturioni, care vor fi urmăriţi să se vadă cum se comportă, iar cele două repopulări vor fi reluate şi în anul următor”.

 

În România sunt şi ferme specializate în creşterea şi reproducerea sturionilor. Un kg ajunge la 45 de lei ( 9,5 euro) iar caviarul costă între 600 (127,6 euro) şi 1000 de lei (212,7 euro) suta de grame. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-05-31 14:46:00
Vizualizari: 183
TiparesteTipareste