Prima sesiune a noului Parlament European

prima sesiune a noului parlament european Reprezentanta conservatorilor germani, Ursula von der Leyen, este prima femeie votată în fruntea Comisiei Europeane, în prima sesiune a noului Parlament European. Tot acolo, premierul român a prezentat bilanţul Preşedinţiei României la Consiliul UE.

Membrii Parlamentului European (PE) au ales-o în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pe Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării în Germania. 


Reprezentanta conservatorilor germani este prima femeie care ajunge în fruntea executivului comunitar şi va avea un mandat de cinci ani, care începe pe 1 noiembrie. Susţinută de popularii europeni, ea a avut şi sprijinul unei părţi a social-democraţilor şi liberalilor, nu înainte ca aceştia să se asigure că Ursula von der Leyen îşi ia angajamente ferme în ceea ce priveşte egalitatea de gen în rândul viitorilor comisari, respectarea echilibrului geografic şi politic în desemnarea acestora, un mecanism privind statul de drept, migraţia şi lupta împotriva schimbărilor climatice. 


Noua şefă a Comisiei Europene a promis eforturi  pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, posibilitatea extinderii Brexit, dar si reforme precum crearea dreptului de iniţiativă legislativă pentru PE sau adoptarea listelor transnaţionale pentru alegerile europene. Următorul pas este formarea unei echipe. Fiecare ţară, inclusiv România, trebuie să îşi desemneze câte un comisar şi să negocieze viitoarele portofolii. Cei nominalizaţi vor fi audiaţi în comisiile de specialitate. 


Tot în PE, premierul român Viorica Dăncilă, a prezentat bilanţul preşedinţiei României la Consiliului UE. Bucureștiul va continua să susţină proiectul european şi va urmări în acelaşi timp definitivarea integrării sale, a spus d-na Dăncilă. În opinia sa, Europa nu trebuie să aibă mai multe viteze, întrucât progresele vor fi temeinice şi cu beneficii concrete asupra cetăţenilor doar atunci când sunt făcute împreună. 


Viorica Dăncilă: "Ne-am asumat că vom acţiona în sensul consolidării proiectului european şi, pe parcursul celor şase luni ale mandatului nostru, am demonstrat că proeuropenismul trebuie alimentat prin acţiune constantă. Proiectul nostru nu trebuie să promoveze o Europă cu mai multe viteze şi nici a cercurilor concentrice. România va continua să promoveze obiectivul comun de consolidare a proiectului european şi va urmări, în acelaşi timp, definitivarea integrării sale. Mă refer la integrarea deplină a ţării noastre în spaţiul Schengen, în cadrul căruia acţionăm deja ca membru de facto." 


Liderii grupurilor politice, fie că vorbim de populari, socialişti, conservatori, reformişti sau verzii europeni, au felicitat modul în care preşedinţia română la Consiliul UE a reuşit, cu toate provocările existente, să închidă un număr mare de dosare complicate. O poziţie diferită a avut însă reprezentantul Grupului Reînnoirea Europei, care a susţinut că preşedinţia română a fost una a contrastelor.  



www.rri.ro
Publicat: 2019-07-17 12:25:00
Vizualizari: 826
TiparesteTipareste