Probleme ale şcolii româneşti

probleme ale şcolii româneşti Noul an şcolar repune pe tapet problemele pe care le are învăţământul românesc.

Aproape 3 milioane de elevi şi copii de grădiniţă din România s-au aşezat, de luni, în bănci. Noul an şcolar a fost întâmpinat cu multă bucurie şi emoţie, dar şi cu multiple aşteptări generate de neajunsuri, semn al indiferenţei sau al neputinţei. În unele regiuni ale ţării, prima zi de şcoală a venit cu veşti bune, cu atât mai mult cu cât privesc mediul rural, în mare parte vitregit de condiţii de învăţământ ideale: într-o comună din judeţul Cluj, de pildă, a fost inaugurată una din cele mai mari şcoli de la sat.

 

Dar, dacă activitatea unora din primării, care administrează şcolile, este un model de bune practici, a altora lasă de dorit. Nu există în toate şcolile cabinete medicale cu personal de specialitate, nici autorizaţii sanitare de funcţionare, principala cauză fiind lipsa apei curente şi a canalizării, sunt şcoli care nu au nici autorizaţii de securitate la incendiu sau nu au asigurată paza şi nu sunt supravegheate cu camere video. Nici microbuzele nu sunt suficiente, acolo unde se impune transportul elevilor.

 

Doar acestea fiind spuse, politicienii români, în plină pre-campanie electorală, au ales să participe, în teritoriu, la deschiderea noului an şcolar, căci, potrivit tradiţiei, în aproape toate unităţile de învăţământ din ţară, au fost organizate festivităţi. Nu au făcut excepţie preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă, candidaţi la prezidenţialele din noiembrie.

 

La o şcoală din Bucureşti, Klaus Iohannis a vorbit despre eşecul politicilor publice din educaţie, dar şi de lipsa de creativitate a acestora. El a atras atenţia că există nepăsare şi delăsare, că măsurile pentru creşterea calităţii educaţiei sunt absente, dar şi că toţi copiii, fără discriminare, trebuie să se simtă, la şcoală, încurajaţi, protejaţi şi în siguranţă. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a participat la ceremonia de deschidere a anului şcolar într-o comună din Hunedoara:

Am considerat că trebuie să particip la deschiderea anului şcolar şi la o şcoală din mediul rural. Este important să ne îndreptăm atenţia către copiii din mediul rural, care merită aceleaşi oportunităţi ca cei din mediul urban. Căutăm cât mai multe programe care să ajute copiii din mediul rural, pentru că este important ca aceşti copii să ajungă la facultate, să facă performanţă. Trebuie să le asigurăm un viitor cât mai bun.”

 

Prezent în România, la deschiderea noului an şcolar a fost şi comisarul european pentru Educaţie, Tibor Navracsics, care, aflat aproape la final de mandat, a vorbit despre cum se vede învăţământul românesc de la Bruxelles. A făcut-o la Satu Mare, în nord-vestul ţării. În opinia sa, cea mai mare problemă a sistemului educaţional românesc este subfinanţarea. Totodată, lipsesc componentele practice, învăţământul fiind orientat mai mult spre latura teoretică. Una din excepţii este chiar Satu Mare, unde comisarul Tibor Navracsics a remarcat că se încearcă o altă abordare, fiind înclinată balanţa în favoarea învaţământului tehnic sau a celui dual


www.rri.ro
Publicat: 2019-09-10 11:47:00
Vizualizari: 1103
TiparesteTipareste