Din nou despre retragerea trupelor ruse din Transnistria

din nou despre retragerea trupelor ruse din transnistria Rusia îşi reafirmă disponibiltatea de a-şi retrage muniţia din estul separatist al Republicii Moldova

Obligată să experimenteze o coabitare nu întotdeauna comodă între preşedintele socialist filorus Igor Dodon şi Guvernul preponderent pro-occidental condus de Maia Sandu, Republica Moldova încearcă să-şi conserve relaţiile bune cu Bruxellesul şi Bucureştiul şi să le normalizeze pe cele cu Moscova. Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne una dintre priorităţile Chişinăului - a repetat, miercuri, la Moscova, ministrul de Externe, Nicu Popescu. În prima sa vizită în această calitate în capitala rusă, Popescu s-a întâlnit cu omologul său, Serghei Lavrov, şi a salutat disponibilitatea Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia depozitată în regiunea secesionistă Transnistria. 


Potrivit corespondentului Radio România, Lavrov a precizat că este vorba de muniţie cu termenul de depozitare expirat, respectiv jumătate din totalul de circa 20 de mii de tone. Lucrările pregătitoare, a mai spus Lavrov, pot dura ceva mai mult de un an şi, pe acestă temă, sunt necesare contacte între ministerele apărării de la Moscova şi Chişinău. Anterior, şi ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, anunţase, la Chişinău, disponibilitatea Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia din Transnistria. Comentatorii sunt  prudenţi asupra acestor angajamente şi subliniază că măsura e mai degrabă un paleativ. Anul trecut, Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu un scor categoric,  proiectul de rezoluţie avansat de Republica Moldova, care cere retragerea trupelor ruse din Transnistria. Coautori ai proiectului au fost 10 ţări, între care România şi Ucraina, vecine Republicii Moldova, cele trei state baltice, ele însele supuse unei jumătăţi de secol de ocupaţie sovietică, şi membri importanţi ai Uniunii Europene şi NATO, precum Marea Britanie ori Polonia. 


Apărător consecvent al independenţei şi integrităţii statului vecin, Bucureştiul a salutat prompt adoptarea rezoluţiei, cu 64 de voturi pentru, doar 15 împotrivă şi 83 de abţineri. Statele Unite, Germania, Franţa, Canada, Turcia ori Japonia figurează printre actorii internaţionali relevanţi care au votat pentru retragerea ruşilor. Voturi împotrivă au venit de la aliaţi fideli ai Moscovei, precum Armenia sau Belarus, ori din partea regimurilor dictatoriale din Coreea de Nord, Siria sau Cuba. Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, condusă pe atunci de preşedintele Boris Elţîn, s-a angajat să-şi retragă trupele şi arsenalele. Or, cinci ani mai târziu procesul a fost definitiv stopat. Ceea ce a dat naştere şi butadei amare potrivit căreia Republica Moldova e cel mai lung stat din lume, fiindcă de două decenii se tot retrag ruşii şi încă n-au terminat. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-09-12 11:33:00
Vizualizari: 972
TiparesteTipareste