Impactul inteligenţei artificiale asupra societăţii de astăzi

impactul inteligenţei artificiale asupra societăţii de astăzi Inteligenţa artificială a devenit deja o realitate a lumii în care trăim. Dimensiunea etică a acestui avânt tehnologic fără precedent este însă deosebit de importantă şi trebuie tratată ca atare.

Inteligenţa artificială a devenit deja o realitate a lumii în care trăim. Dimensiunea etică a acestui avânt tehnologic fără precedent este însă deosebit de importantă şi trebuie tratată ca atare, în caz contrar rezultatele ar putea lua prin surprindere societatea de astăzi.


În ultimele decenii, au apărut noi discipline, noi specializări, noi concepte şi noi termeni referitori la lumea digitală. Se vorbeşte din ce ce în ce mai mult despre "a patra revoluţie industrială", aşa cum a fost denumită revoluţia digitală. 


Locul principal îl ocupă inteligenţa artificială, roboţii şi Internetul Lucrurilor, acesta din urmă fiind folosit pentru a conecta între ele diferite dispozitive, servicii şi sisteme automate, formând astfel o reţea de obiecte. Librăria "Humanitas Cişmigiu" a găzduit o dezbatere despre acest fenomen al lumii contemporane, la care a participat Alexandra Cernian, lector la Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnice Bucureşti.  


"Noţiunea de inteligenţă artificială nu este nici pe departe nouă. Termenul şi primele implementări au avut loc în anii 1960, moment în care au apărut primele aşa-numite sisteme-expert, care funcţionau pe bază de nişte seturi foarte extinse de reguli, putând să ajungă la un suport decizional, asemănător celui uman. Ideea de la care s-a plecat a fost dezvoltarea acestor sisteme, care să înlocuiască expertul uman într-un anumit domeniu. Ca multe altele, primele aplicaţii au fost în zona militară, în zona meteo."


Ceea ce s-a dezvoltat fulminant în ultimii ani este capacitatea de stocare a datelor. Sisteme de stocare de tip "cloud" aproape că nu mai au limită din acest punct de vedere. Vorbim, aşadar, despre o viteză de procesare a datelor aproape instantanee. În momentul acesta, datele pot fi colectate în timp real de la miliarde de senzori şi se pot obţine, aproape instantaneu, analiza şi prelucrarea datelor respective. Noţiunea de inteligenţă artificială a început să capete o nouă înţelegere prin faptul că, în analiza acestor date, tehnologia actuală apelează la procedeul denumit "machine learning". 


Cu detalii, Alexandra Cernian: "Extinzând toată povestea aceasta cu reţelele neuronale care încearcă să reproducă mecanismele de funcţionare ale creierului uman, maşinile acestea au început să aibă o viteză foarte mare în a extinde aceste şabloane şi a învăţa lucruri noi, cu condiţia ca oamenii să le pună la dispoziţie aceste date din care să înveţe. În ultimii cinci ani, evoluţia a fost spectaculoasă. Deja se vorbeşte despre transumanism şi au apărut mişcări în acest sens. Avem deja proteze medicale bionice şi tot felul de tratamente genetice."


Iar atunci când lumea digitală încearcă să capete şi să preia din însuşirile umane, survine şi dimensiunea morală. Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti şi a adus în discuţie, în cadrul aceleiaşi dezbateri, o subdisciplină a eticii care se raportează la lumea virtuală.  

"Aceasta priveşte toate problemele care apar în momentul în care putem interacţiona direct cu creierul uman. Putem vorbi despre "privacy", adică sfera privată a creierului, putem vorbi despre cyborgi, apropo de această dimensiune a transumanismului. Putem vorbi despre ameliorare cognitivă, cu fundamente genetice, sau inclusiv despre partea educaţională. Până la urmă, omul nou se tot face de când este omul. De aproximativ două sute de ani, se face chiar într-un sistem instituţionalizat, care se numeşte şcoală.


Un domeniu cu o dezvoltare incredibilă în ultimii ani este tehnologia digitală, care presupune maleabilitatea trecerii prin date şi algoritmi, dar şi, mai nou, tehnologia cognitivă, care prespune maleabilitatea creierului şi a minţii. Pot însă maşinile să înlocuiască creierul uman în totalitate şi să dobândească o conştiinţă morală? 


Constantin Vică:  "De ce ar mai fi nevoie de etică astăzi? Pentru că inteligenţa artificială va şti să le facă pe toate, mai puţin să ia decizii morale. Şi atunci, mai putem păstra omul undeva. Pe de altă parte, este o încercare destul de mare astăzi de a face sisteme automate de decizie morală. Uitaţi-vă la toată discuţia despre maşinile automate. Până una-alta, discuţia aceasta o poartă, deocamdată, oamenii. Va fi interesant când vom putea avea astfel de discuţii cu inteligenţa artificială care să nu ne dea nişte răspunsuri preprogramate, ci chiar, cumva, să le dea cu o anumită conştiinţă morală."


În Statele Unite ale Americii, Japonia sau Coreea de Sud, există tentative de a decoda inteligenţa umană, pentru ca aceasta să poată fi montată pe roboţi şi preluată de către aceştia. Alexandra Cernian crede, însă, că natura umană nu ar putea fi înlocuită de către gândirea artificială, în ciuda evoluţiei din prezent.  


"Este un domeniu fascinant şi sunt nişte evoluţii şi nişte rezultate absolut fantastice, însă asta nu se poate separa de ideea de etică, de ce este bine şi ce nu este bine să facem. Eu nu am susţinut niciodată ideea că vor veni roboţii şi ne vor înlocui în totalitate. Şi nici nu încurajez pe cineva să plece de la premisa aceasta atât de fatalistă. Într-adevăr, automatizarea există deja. Sunt fabrici care nu mai au angajaţi şi în care muncesc doar roboţi şi poate doar un om care le controlează activitatea. Însă nu este vorba de orice fel de muncă şi de înlocuirea tuturor capacităţilor şi competenţelor umane."


Dorinţa cea mai mare a oamenilor de ştiinţă de astăzi este să implementeze o inteligenţă artificială care să atingă modelul de funcţionare al inteligenţei umane, o aşa-numită inteligenţă artificială generală. Deocamdată, însă, nu există niciun consens sau vreo dovadă clară a faptului că această inteligenţă digitală va putea fi obţinută în viitor. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-10-09 14:42:00
Vizualizari: 2846
TiparesteTipareste