Radio Basarabia, 80 de ani

radio basarabia, 80 de ani Radiodifuziunea Română a aniversat 80 de ani de la fondarea primului său canal regional: Radio Basarabia.

La un deceniu după primul război mondial, când au intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească stăpânite până atunci de imperiile multinaţionale vecine, România îşi oferea cel mai eficient mijloc de comunicare din epocă: radioul, singurul capabil să pătrundă în fiecare colţ al ţării întregite. 


La 1 noiembrie 1928, a emis, în premieră, "Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România", care, prin metamorfoze succesive, a ajuns Societatea Română de Radiodifuziune de azi. Pe 8 octombrie 1939, Radioul naţional îşi fonda şi primul canal regional, la Chişinău, cel mai mare oraş al Basarabiei, provincia răsăriteană de graniţă permanent ameninţată de apetitul expansionist al Uniunii Sovietice a lui Stalin. 


Doctorul în istorie Silvia Grosu subliniază că deschiderea acestui post la Chişinău a fost făcută din considerente strategice, pentru a contracara propaganda comunistă a postului sovietic de Tiraspol, de pe celălalt al mal al Nistrului: "Rezervele Societăţii de Radiodifuziunea din România plus aceste noi instalaţii comandate au făcut ca postul de radio Basarabia să aibă o putere de emisie excelentă, care să depăşească de două ori pe cea a postului de Radio Bucureşti şi de două ori pe cea a postului Radio Tiraspol şi aici, atenţie!, era un punct strategic şi cel mai vulnerabil." 


Radio Basarabia a funcţionat doar 300 de zile. În iunie 1940, ruşii anexau, în urma unui ultimatum, atât Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, iar postul de radio era preluat de puterea sovietică. După încă un an, Armata Roşie, aflată în retragere, a aruncat în aer clădirea care îl găzduia şi a masacrat personalul. Radio Chişinău, componentă a SRR, a fost relansat de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie 2011, la două decenii după ce Republica Moldova, creată pe o parte a teritoriilor răsăritene anexate, şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova. 


Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă: "Aţi demonstrat că tot ce e românesc nu piere şi, pentru a nu pieri tot ce e românesc în Basarabia, e nevoie de o voce corectă, este nevoie de o voce puternică, este nevoie de profesionalism şi este vorba de susţinere. Noi contăm pe dumneavoastră şi Televiziunea Română prin filiala sa TVR Moldova şi Radio România prin filiala sa Radio Romania Chişinău să contribuie la ceea ce ne dorim, crearea acelui spaţiu comunicaţional comun între România şi Republica Moldova." 


Analiştii media subliniază că, fie şi nemărturistă, vocaţia Radio Chişinău rămâne una strategică. În statul vecin, trei milioane de cetăţeni, adică majoritatea absolută a populaţiei, vorbesc româneşte, iar circa un milion dintre ei deţin şi cetăţenie română. Toţi aceştia au dreptul la o informare corectă, în condiţiile în care propaganda rusească e foarte prezentă în spaţiul informaţional al republicii, iar stânga de la Chişinău, fie comunistă, fie socialistă, fie populistă, vehiculează frecvent refrene românofobe din epoca sovietică. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-10-09 12:20:00
Vizualizari: 487
TiparesteTipareste