Muzeul păpuşilor "Nikolaus Lenau" din Timiş

muzeul păpuşilor "nikolaus lenau" din timiş Nu o dată un loc capătă un renume după ce o personalitate a locului ajunge să fie cunoscută.

Nu o dată un loc capătă un renume după ce o personalitate a locului ajunge să fie cunoscută. Şi nu o dată, personalitetea în cauză dă numele ei unei case memoriale sau a unui muzeu. Cam tot aşa s-a întâmplat şi în povestea pe care v-o spunem astăzi, povestea Muzeului "Nikolaus Lenau", din comuna Lenauheim, judeţul Timiş.


Situat la 20 de kilometri de graniţa cu Serbia, comuna Lenauheim poartă numele unui poet romantic austriac, născut pe aceste meleaguri, în anul 1802, Nikolaus Lenau. Şi cum tatăl său era casier, clădirea circumscripţiei financiare de atunci şi  a primăriei de mai târziu, găzduieşte din 1930 Muzeul şvăbesc ce îi poartă numele. Povesteşte mai multe, pentru Radio România, Elfriede Klein, curatoarea muzeului: 

"Clădirea a fost construită în 1774, când s-a construit ca circumscripţie financiară. Maria Theresa a făcut acest lucru şi în acelaşi timp s-a construit şi biserica catolică. Clădirea ascunde viaţa poetului Nikolaus Lenau. În mai multe încăperi avem o expoziţie etnografică de păpuşi, îmbrăcate în portul tradiţional şvăbesc din zona Banatului. Fiecare sat are portul lui, aşa că sunt în jur de 56 de perechi de păpuşi. Şi un singur sat are păpuşi care arată precum femeile căsătorite care aveau voie să participe la Kirvai - sărbătoarea bisericii adică ruga satului, care se ţine o dată pe an. În limba germană se numeşte Kirvai."


Când avea 4 luni, familia poetului a plecat în Ungaria. După ce și-a petrecut tinerețea în Ungaria (Pesta, Tokaj și la Pojon), a plecat la Viena, unde a studiat, între 1822 și 1832, jurisprudența, filozofia, agronomia și medicina, dar nu și-a dat doctoratul. A trăit dintr-o moștenire consistentă, ca scriitor liber profesionist. Din 1832 până la 1844 a dus o viață tihnită, împărțită între Viena și Schwaben. Operele sale au fost publicate post mortem în 1855. 


Dar pentru satul de origine el reprezintă o personalitate marcantă, după cum a spus Elfriede Klein: "Toată lumea e mândră, pentru că satul îi poartă şi numele, pentru că înainte să se nască poetul, această localitate se numea Csatád. Românii ziceau "Ceaţa", nemţii ziceau "Szadat". Era şi o vorbă între sate, când se spunea că vin cei din Szadat, ei ştiau că suntem noi, ca o poreclă rămasă din acele timpuri. Din 1926, această localitate poartă numele Lenauheim, ceea ce înseamnă căminul lui Lenau. El a fost un mare poet austriac, născut în Banatul românesc. A fost şi în America plecat, dar acolo nu a scris poezii. Majoritatea timpului şi l-a petrecut în Austria şi puţin în Germania."


Clădirea muzeu se găseşte pe strada principală şi este o construcţie în stil tipic şvăbesc, cu curte interioară, chiar dacă a avut iniţial rol de circumscripţie financiară. Aflăm mai multe de la Elfriede Klein: "Dacă cineva doreşte să viziteze acest muzeu chiar are ce să  vadă! Fiecare sat şi-a făcut costumele, au croitorese care fac asta. Este foarte mult de lucru pentru că sunt costume foarte complexe şi foarte greu de lucrat. Fiecare sat are o croitoreasă care s-a ocupat de acest lucru. 

Păpuşile sunt toate cumpărate de la fabrica din Arad, de la Arădeanca, mai există şi în ziua de astăzi şi fiecare sat are o croitoreasă delegată pentru acest lucru. Avem cinci spaţii unde avem păpuşile, mai avem trei camere surpriză, mobilate cu piese din acele timpuri, adică avem mobilă care datează din 1821. Avem un pat şi o comodă pictate manual, ce datează din 1821, avem cameră de zi, o bucătărie, un dormitor, inclusiv avem bijuteria oricărei case, cămara: şpaiţă (Speisekammer) cum spuneau nemţii înainte."


Expoziţia Lenau cuprinde astǎzi şapte încǎperi în aripa stângǎ a clǎdirii, la etaj. Sunt prezentate fotografii, manuscrise şi scrisori ale lui Nikolaus Lenau, care oglindesc aspecte din viaţa şi creaţia poetului, reliefând totodatǎ modul de receptare a operei sale în acele vremuri. O personalitate duplicitarǎ, mereu în cǎutarea adevǎratei iubiri.


Expoziţia mai cuprinde unelte, instalaţii agricole şi gospodăreşti. Bucătăria parcă îşi aşteaptă mesenii, cu masa pusă. O maşină de călcat a vremurilor este parcă pregătită să netezească vreo faţă de masă. Podeaua de piatră cubică roşiatică păstrează răcoarea cămării, iar putinele de lemn parcă îmbie să îţi imaginezi ce gust aveau smântâna şi brânzeturile din acele timpuri.


Mai pot fi văzute cărţi şi manuscrise care au aparţinut poetului Nikolaus Lenau. Muzeul prezintă, de asemenea, fotocopii, stampe, picturi, ilustrând viaţa poetului şi a familiei sale, ediţii princeps ale unor lucrări, precum şi traduceri în limba română ale poeziilor lui Lenau.


În centrul comunei este şi o statuie dedicată poetului Nikolaus Lenau, statuie ce a fost ridicată în 1905. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-10-15 14:20:00
Vizualizari: 1170
TiparesteTipareste