Parlamentul European cere acțiuni concrete pentru combaterea propagandei și a știrilor false

parlamentul european cere acțiuni concrete pentru combaterea propagandei și a știrilor false Amestecul străin în alegeri și știrile false ameninţă serios societăţile democratice, atrage atenția Parlamentul European.

Amestecul extern poate îmbrăca o mulţime de forme, de la campanii de dezinformare pe platformele de comunicare socială la atacuri cibernetice.. Nu trebuie ignorat nici sprijinul financiar direct sau  indirect acordat unor partide politice, se arată în rezoluția adoptată săptămâna trecută de Parlamentul european. 


Organizarea de alegeri libere și corecte intră în primul rând de competența statelor membre, a spus în timpul dezbaterilor care au precedat adoptarea documentului actualul comisar european pentru justiție, Vera Jourova.  Dar tot ea a adăugat: "Este însă necesară și o abordare la nivel european, dacă luăm în considerare dimensiunea transnațională a eforturilor de manipulare a rezultatelor alegerilor . Avem nevoie de cooperare pentru a face față amenințărilor."



Iar membrii Parlamentului European atrag atenția că deși statele membre ale Uniunii au interzis total sau parţial donaţiile străine către partide şi candidaţi, actorii străini găsesc modalităţi de a ocoli aceste prevederi. 


Europarlamentarii se declară, în același timp, profund îngrijoraţi de 'natura extrem de periculoasă a propagandei ruse', care este principala sursă de dezinformare în Europa. De la începutul anului și până acum au fost înregistrate nu mai  998 de cazuri faţă 434 de-a lungul întregului an trecut.


Membrii legislativului comunitar nu uită nici de 'acţiunile agresive' ale unor state sau ale unor organizații din țări din afara Uniunii  care urmăresc să submineze, citez din rezoluție, suveranitatea ţărilor în curs de aderare din Balcanii de Vest şi a celor din Parteneriatul estic, din care face parte și Republica Moldova.


Ce este de făcut în aceste condiții? În rezoluţia adoptată săptămâna trecută, Parlamentul European cere  un cadru juridic la nivelul întregii Uniuni  cu privire la aceste amenințări hibride.  Iar companiilor de internet şi platformelor de comunicare socială li se cere să coopereze pentru combaterea dezinformării, în conformitate cu un cod de bune practici semnat în octombrie anul trecut. Totul fără să se aducă atingere libertății de exprimare.



www.rri.ro
Publicat: 2019-10-16 09:58:00
Vizualizari: 562
TiparesteTipareste