Construcţia bugetului UE

construcţia bugetului ue Cu opinii divergente în privinţa bugetului european pentru anul viitor, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene sunt în negocieri de conciliere, la capătul cărora Comisia ar putea să fie nevoită să prezinte o nouă structură bugetară.

Cu opinii divergente în privinţa bugetului european pentru anul viitor, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene sunt în negocieri de conciliere, la capătul cărora Comisia ar putea să fie nevoită să prezinte o nouă structură bugetară. Bugetul propus de Comisie, de 168,3 miliarde de euro, este aproximativ la mijloc între cel propus de Parlament şi de Consiliu - Parlamentul European a votat cu o largă majoritate pentru un buget de 170,97 miliarde de euro, iar Consiliul UE, care reprezintă statele membre şi care a respins amendamentele legislativului comunitar, ar  vrea un  buget de 166,8 miliarde de euro, respectiv o creştere procentuală de doar 0,6% faţă de bugetul pe anul în curs. 


''Priorităţile Consiliului, ale Parlamentului şi Comisiei sunt aceleaşi'', a anunţat, însă, în hemiciclul de la Strasbourg, comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, enumerând, între altele, creşterea economică şi locurile de muncă, tinerii, migraţia şi consolidarea politicii climatice. Invitat la Radio România, europarlamentarul Siegfried Mureşan a vorbit despre situaţia financiară şi priorităţile Uniunii: "Ne aflăm acum în ultimul an al exerciţiului 2014-2020, ca atare, minuni nu se pot face acum. Acest exerciţiu a fost planificat în anul 2013 şi de atunci s-au întâmplat multe lucruri pe care decidenţii nu le-au anticipat. În primul rând, a fost criza refugiaţilor, bani pentru securizarea frontierelor, bani pentru sporirea investiţiilor, s-a creat un fond special de investiţii, 

Planul Juncker se numeşte, pentru investiţii strategice, prin care au fost mobilizate investiţii de 440 de miliarde de euro, care au dus la angajarea, atenţie, a 1,1 milioane de persoane în Uniunea Europeană. Ce încerc să vă spun este următorul lucru: ne aflăm în ultimul an al exerciţiului şi cam toate rezervele au fost folosite pentru aceste măsuri neprevăzute. Acum e important să finanţăm priorităţile tradiţionale, clasice, ale Uniunii Europene corespunzător, astfel încât Uniunea Europeană să aibă suficiente fonduri în casă pentru a plăti imediat facturile beneficiarilor de fonduri europene. Cererea de fonduri e tot mai mare, de aceea e important că am reuşit să prezentăm un buget prin care să ne asigurăm că toate aceste facturi vor putea fi plătite la timp." 


Preocupat să se apropie cât mai mult de obiectivul de 20% cheltuieli legate de climă din totalul bugetului pentru 2014-2020, aşa cum şi-a propus Uniunea în 2013, Parlamentul European acordă o atenţie deosebită problemei schimbărilor climatice. Estimările sunt că acest obiectiv nu va putea fi atins, acest lucru datorându-se în special cheltuielilor relativ scăzute legate de climă din 2014, dar Legislativul european doreşte să contribuie în mod semnificativ la inovaţie, cercetare şi tehnologii noi, ecologice, prin bugetul anului viitor. De asemenea, vrea să susţină digitalizarea, care să ajute la cercetarea în domeniul climei, dar şi cercetările în cazul bolilor grave sau pentru elaborarea de metode agricole mai eficiente. 


Toate acestea, combinate cu eforturi de creare de noi locuri de muncă, de consolidare a competitivităţii economiei comunitare şi de reducere a sărăciei. Priorităţile Parlamentului legate de climă, viitor sau tineret sunt şi ale Consiliului, provocarea specială rezidă din faptul că 2020 este ultimul an al actualului cadru financiar mutianual, an pentru care unele ţări plătitoare nete vor să reducă bugetul, în timp ce alte state membre ar dori mai mulţi bani în domeniile coeziunii şi agriculturii. În plus, rămâne situaţia incertă a Brexitului, cu costurile financiare aferente. 


Din nou, Siegfried Mureşan: "Marea Britanie în anul 2013 a semnat bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020. Asta înseamnă că indiferent când Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, ei au angajamentul asumat de a contribui la bugetul Uniunii până la 31 decembrie 2020. Şi, de altfel, dacă au contribuit, cred că e corect să şi beneficieze. Marea Britanie a plătit în medie anual cu zece miliarde de euro mai mult la bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat, deci e clar că în momentul în care Marea Britanie va pleca, ne vor lipsi zece miliarde. 

Ce facem, cum îi acoperim? În primul rând, vom reduce birocraţia la accesarea de fonduri europene, va fi mai simplu să accesezi fonduri europene, asta înseamnă că fiecare beneficiar de fonduri europene va avea cheltuieli mai mici de administrare. Vom face mai mult cu fiecare euro din bugetul Uniunii Europene. Aceasta este prima măsură. Cea de-a doua măsură - fiecare stat va trebui să contribuie un pic mai mult şi cea de-a treia: vor fi anumite categorii de tăieri acolo unde e nevoie de mai puţini bani." Vor fi tăieri la bugetul Uniunii Europene, dar acestea cel mai probabil nu vor afecta România, mai spune europarlamentarul român, deoarece Uniunea Europeană consideră că România încă are nevoie de ajutor şi de aceea va fi ajutată şi în următorii şapte ani."


www.rri.ro
Publicat: 2019-11-01 15:14:00
Vizualizari: 251
TiparesteTipareste