Continuă reacţiile la blocarea drumului Albaniei şi Macedoniei de Nord spre UE

continuă reacţiile la blocarea drumului albaniei şi macedoniei de nord spre ue Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de vest se află în impas. Mai multe state membre au blocat, luna trecută, drumul Albaniei şi Macedoniei de Nord către Uniunea Europeană, provocând un val de reacții critice.

Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de vest se află în impas. Mai multe state membre au blocat, luna trecută, drumul Albaniei şi Macedoniei de Nord către Uniunea Europeană, provocând un val de reacții critice. 


Albania și Macedonia de Nord mai au de așteptat pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. La summitul de la mijlocul lunii trecute, liderii țărilor membre ale Uniunii Europene nu au putut cădea de acord, în mod unanim, asupra deschiderii negocierilor cu cele două țări.  Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Clotilde Armand, membră a grupului Renew Europe din Parlamentul European și a Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere Uniunea Europeană - Albania, ne-a declarat: 


"Toate ţările care îşi doresc să adere la Uniunea Europeană au primit un mesaj extrem de negativ prin decizia Consiliului de a refuza deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi Macedoniei de Nord. Pentru mine, această decizie contravine unei politici europene coerente, pentru că nu putem avea criterii de aderare bine definite, nu putem avea o instituţie europeană care să recunoască aceste criterii drept îndeplinite, şi totuşi cele două ţări să se lovească de un refuz. Atenţie, această recunoaştere că criteriile au fost îndeplinite s-a întâmplat după o monitorizare atentă. Şi totuşi cele două ţări se lovesc de un refuz. Ce perspective mai au atunci statele candidate? Niciuna. Nu vor mai avea aceeaşi motivaţie să continue reformele. În rezoluţia pe care am adoptat-o în Parlamentul European am denunţat această eroare strategică. Pentru mine e vorba de credibilitatea Uniunii Europene, în primul rând, dar şi de pericolul ca aceste ţări să intre în sfera de influenţă economică şi politică a altor centre de putere din lume".


Eurodeputata Clotilde Armand se arată totuși optimistă în raport cu responsabilitatea pe care țările membre ale Uniunii ar trebui s-o arate cu privire la extinderea către Balcanii de Vest. 


"Sper ca Franţa, Danemarca şi Olanda să constate că Parlamentul European şi-a afirmat dezamăgirea faţă de poziţia lor cu o foarte largă majoritate. Au fost 412 voturi în favoarea rezoluţiei, faţă de 136 împotrivă. Unele guverne occidentale se tem de emigraţia din aceste ţări balcanice. Atunci, este cu atât mai important să contribuie la convergenţa lor economică cu spaţiul european. Noi ştim în România, ce înseamnă acest lucru. Un proces de negociere este de lungă durată. Avem timp să rediscutăm despre modalităţile practice ale extinderii. Cred însă că trebuie să ajungem cât mai repede la un acord privind un orizont de timp clar pentru cele două ţări. 

Sper cu tărie ca toate statele europene să fie responsabile şi să-şi dea seama că nu se poate continua dialogul cu aceste ţări dacă le închidem uşa în faţă. Asta am făcut noi în Parlamentul European - un apel la responsabilitatea tuturor statelor din Europa. Balcanii fac parte din istoria Europei. Nimeni, cred, nu se îndoieşte că avem o datorie istorică faţă de populaţia acestor ţări, care aspiră spre regimuri politice de tip european, cum şi noi, în România, am fost exact în aceeaşi situaţie. Şi, pragmatic vorbind, avem şi o nevoie de natură economică, aceea de a integra cât mai rapid în fluxurile europene acest spaţiu, care este o placă turnantă între Europa Centrală şi Estul Mediteranei. Va fi un beneficiu pentru aceste ţări să facă parte din Uniunea Europeană, dar va fi un avantaj şi un beneficiu şi pentru toate statele europene. Nu există state care câştigă şi state care pierd prin piaţa comună".



www.rri.ro
Publicat: 2019-11-07 09:25:00
Vizualizari: 548
TiparesteTipareste