Alegeri pentru preşedintele României

alegeri pentru preşedintele româniei Cetăţenii români din diaspora au început să voteze pentru primul tur al alegerilor prezidentiale

Sâmbătă dimineaţa se pune punct campaniei electorale pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Ea a coincis, practic, cu criza politică generată de căderea guvernului social-democrat al Vioricăi Dăncilă, urmată de instalarea cabinetului liberal al lui Ludovic Orban şi a fost pusă inevitabil în umbră de aceasta. Aproape că au lipsit prezentarea programelor şi dezbaterile între competitorii pentru funcţia supremă, ceea ce reprezintă, crede presa, un regres democratic. Sunt 14 aspiranţi la cea mai înaltă demnitate în stat. Preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, candidează pentru un nou mandat de cinci ani, susţinut şi acum de PNL. Fosta şefa a guvernului, Viorica Dăncilă, îi reprezintă pe social-democraţii cărora le este lider. Alianţa USR-PLUS defilează cu Dan Barna, Partidul Mişcarea Populară cu Theodor Paleologu, iar Uniunea Democrată Maghiară din România cu preşedintele ei, Kelemen Hunor. ProRomânia şi ALDE au creat Alianţa UN OM special pentru actorul Mircea Diaconu. Aici se încheie lista prezidenţiabililor care se bucură de sprijinul unor partide sau formaţiuni parlamentare. 


Ceilalţi candidaţi sunt Viorel Cataramă - Dreapta Liberală, Ramona-Ioana Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste, Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitate Naţională, Bogdan Marian-Stanoevici - independent, John-Ion Banu - Partidul Naţiunea Română, Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu - independent, Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc. Scrutinul aduce premiere organizatorice importante. În diaspora, unde la precedentele alegeri prezidenţiale şi la ultimele europarlamentare s-au format cozi interminabile la secţiile de votare, se poate vota pe parcursul întregului week-end. Practic, votarea a început vineri la amiază şi se încheie duminică seara. În fiecare din cele trei zile, programul de vot se poate prelungi până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute dacă la ora închiderii, 21,00, în secţii sau în afara acestora se mai află oameni care aşteaptă să ajungă la urne. 


Tot în premieră, cetăţenii români au avut posibilitatea de a vota prin corespondenţă. În acelaşi scop de a elimina riscul unor noi aglomeraţii la secţiile de votare, numărul acestora s-a dublat practic faţă de scrutinul europarlamentar, ajungând la 835. Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără Spania, cu 143 faţă de cele 50 organizate la alegerile europarlamentare, Italia (142, faţă de 76 la parlamentare), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie  şi Franţa (50, faţă de 17). În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secţii de votare. În ţară, votul va avea loc doar duminică. Turul al doilea este prevăzut peste două săptămâni, pe 24 noiembrie. Alegerea viitorului preşedinte din primul tur este practic imposibilă, în condiţiile în care, pentru a fi ales, un candidat ar trebui să obţină voturile a jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, adică peste 9 milioane. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-11-08 11:44:00
Vizualizari: 162
TiparesteTipareste