Rezoluţia Parlamentului European privind Revoluţia Română

rezoluţia parlamentului european privind revoluţia română Legislativul comunitar a adoptat, în premieră, o poziţie oficială asupra Revoluţiei anticomuniste de acum trei decenii din România.

Parlamentul European a votat, joi, la Strasbourg, cu o largă majoritate, Rezoluţia privind împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 din România. E prima oară când Legislativul comunitar adoptă o poziţie oficială asupra acestui eveniment, care a schimbat destinul românilor. Dezbătut în plen încă de luni, textul aprobat de eurodeputaţi menţionează că în Revoluţia Română şi-au pierdut viaţa 1.142 de oameni, peste 3.000 au fost răniţi grav şi câteva sute de persoane au fost reţinute ilegal şi torturate.

 

Conform textului rezoluţiei, Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, subliniind faptul că sacrificiul de atunci a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică, în 2004, şi în Uniunea Europeană, în 2007. Eurodeputaţii solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind evenimentele din acel decembrie. Instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre li se solicită să depună toate eforturile pentru a se asigura că nu vor fi uitate sau repetate vreodată crimele săvârşite de regimurile comuniste.

 

La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea de către Parlamentul European a acestei Rezoluţii, ce reconfirmă că sacrificiul românilor din decembrie 1989 reprezintă piatra de temelie a României democratice. El recunoaşte că statul român trebuie să acţioneze cu celeritate în ceea ce priveşte aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989, iar cei vinovaţi trebuie deferiţi justiţiei.

 

În decembrie '89, românii au spus un "nu" hotărât comunismului, cu sacrificiul vieţii lor, şi au revenit în familia europeană – spune şi actualul eurodeputat popular Traian Băsescu, cel care, în 2006, ca preşedinte al României, a condamnat oficial regimul comunist drept criminal şi ilegitim. Instalată, la la sfârşitul celui de al doilea război mondial, de trupele sovietice de ocupaţie, dictatura de la Bucureşti e considerată de istorici una dintre cele mai dure din spatele fostei Cortine de Fier.

 

În primele două decenii, aparatul represiv al satrapului stalinist Gheorghe Gheorghiu-Dej a trimis în închisori peste 600 de mii de oameni, de la foşti demnitari democraţi la ţărani ce refuzau să-şi cedeze pământul, de la cardinali greco-catolici la studenţi şi elevi naţionalişti. Succesorul lui Dej, Nicolae Ceauşescu, a întreţinut, un timp, iluzia liberalizării interne şi a detaşării de Moscova.

 

Treptat, însă, regimul său a devenit o dictatură unipersonală, asezonată cu un grotesc cult al personalităţii şi cu o austeritate extremă pentru români. Cramponarea lui maladivă de putere avea să transforme România în singura ţară centrală şi est-europeană în care răsturnarea comunismului s-a produs cu vărsare de sânge. 


www.rri.ro
Publicat: 2019-12-20 11:43:00
Vizualizari: 785
TiparesteTipareste