Retrospectiva săptămânii 05.01. - 11.01.2020

retrospectiva săptămânii 05.01. - 11.01.2020 Sumar: Premierul român Ludovic Orban la Bruxelles / România şi situaţia din Orientul Mijlociu / Preşedintele României în vizita de lucru în landul german Bavaria

Premierul român Ludovic Orban la Bruxelles

În prima sa vizită oficială la Bruxelles, după învestirea oficială din noiembrie, premierul liberal român Ludovic Orban a avut, timp de trei zile, mai multe întâlniri cu oficiali europeni şi reprezentanţi ai NATO. Şeful guvernului de la Bucureşti şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au discutat,joi, despre tensiunile din Orientul Mijlociu. Stoltenberg a salutat contribuţia României la misiunea NATO de instruire şi formare din Irak şi a precizat că Alianţa are posibilitatea de a face mai mult în Orientul Mijlociu, aşa cum a solicitat, recent, preşedintele american Donald Trump. Ludovic Orban a declarat că Alianţa Nord Atlantică este fundamentală pentru România şi a dat asigurări privind sprijinul deplin al Bucureştiului pentru atingerea scopurilor organizaţiei. El a precizat că România va continua să participe la misiunile şi initiaţivele aliate privind prezenţa avansată pe flancul de est, precum şi în Afganistan, Kosovo şi Irak. Cei doi oficiali au mai discutat despre cooperarea în cadrul Alianţei şi securitatea la Marea Neagră. 

Jens Stoltenberg a salutat alocarea de către România a doi la suta din PIB pentru apărare şi a subliniat ca regiunea Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă. Tot la Bruxelles, premeirul Ludovic Orban a discutat cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. El  a declarat că România va sprijini promovarea agendei strategice a UE, o agendă care vizează, pe lângă protejarea cetăţenilor şi a libertăţilor, construirea unei Europe verzi echitabile şi neutre din punct de vedere al impactului climei, dar şi promovarea intereselor şi valorilor europene pe scenă mondială. Au urmat discuţii cu negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, ambii oficiali evidenţiind importanţa acordului de retragere a Marii Britanii din Uniune, în special pentru protejarea drepturilor cetăţenilor. În cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, 

Ludovic Orban a reiterat dorinţa României de aderare la Spaţiul Schengen, obiectiv susţinut de Legislativul Comunitar. Alte teme abordate  au vizat negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii şi Pactul Ecologic European. Orban s-a declarat îngrijorat de posibilele consecinţe asupra competitivităţii companiilor europene, ca urmare a implementării "Pactului Verde" de luptă împotriva schimbărilor climatice. Măsurile privind reformarea justiţiei române, dar şi planurile autorităţilor de la Bucureşti pentru domeniul economic au constituit subiectele discuţiilor dintre premierul Ludovic Orban şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ei au abordat, totodată, şi subiecte ce ţin de viitorul proiectului european.  România este un partener serios, responsabil, angajat în atingerea obiectivelor UE şi în aplicarea reglementărilor adoptate de instituţiile comunitare, a  afirmat, premierul Ludovic Orban.  La rândul său, şefa executivului comunitar  a spus că UE este alături de România, că Uniunea se pregăteşte pentru era digitală și contează pe sprijinul Bucurştiului, care are o reputaţie excelentă în domeniu.


România şi situaţia din Orientul Mijlociu

Ochii comunităţii internaţionale au fost îndreptaţi întreaga săptămână asupra evoluţiei crizei dintre SUA şi Iran,  declanşată de uciderea, la Bagdad, de către o dronă americană, a generalului iranian Qassem Soleimani, comandant al puternicului Corp al Gardienilor Revoluției. În replică, Teheranula lansat atacuri cu rachete asupra unor baze militare americane din Irak. Atacurile au pus pe jar comunitatea internaţională, inclusiv România, care a decis să-i reloce temporar pe cei 14 militari pe care îi avea în Irak. Autorităţile de la Bucureşti  au făcut apel la o abordare calmă şi diplomatică. 

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu: "România reiterează ferm apelul său la descaladare. Ceea ce putem să mai informăm este faptul că militarii români care fac parte din coaliţia împotriva DAESH nu au fost afectaţi, ceea ce este o veste bună. De asemenea, având în vedere că o serie de rachete au vizat şi regiunea Erbil, unde se găseşte o comunitate de aproximativ 180 de cetăţeni români, prin Consulatul General al României de la Erbil am putut confirma faptul că cetăţenii români nu sunt afectaţi de aceste evoluţii."  La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis  a spus că o implicare mai mare a NATO în Orientul Mijlociu ar fi oportună în planul securităţii, dar şi al reconstrucţiei, de care România este interesată. Şeful statului a declarat că, deşi la distanţă, tensiunile recente din Orientul Mijlociu sunt relevante şi pentru securitatea Europei, nu doar pentru actorii implicaţi direct. Preşedintele a mai spus că România se coordonează permanent cu partenerii din Uniunea Europeană şi NATO, în special cu SUA, şi că Bucureştiul susţine integritatea, unitatea şi suveranitatea Irakului. Klaus Iohannis a mai spus că lupta antiteroristă trebuie să continue şi a îndemnat la calm, reluarea dialogului şi respectarea angajamentelor asumate.

 

Preşedintele României în vizita de lucru în landul german Bavaria

Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a făcut, marţi, o vizită de lucru în landul german Bavaria, unde a participat la şedinţa Guvernului local. Seful statului a avut o întrevedere cu premierul landului, Markus Söder, preşedinte al Uniunii Creştin-Sociale (CSU). Cei doi  au discutat despre relaţiile bilaterale, dar şi despre o serie de teme europene, între care viitorul buget multianual Uniunii, Brexit, politica de migraţie. Klaus Iohannis a promis că România se va implica alături de celelalte state membre pentru ca UE să devină mai puternică şi mai unită. România este încă în aşteptarea unei decizii de aderare la spaţiul Schengen, fără de care nu se poate vorbi despre o funcţionalitate deplină a zonei de liberă circulaţie - a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, în faţa parlamentarilor grupului Uniunii Creştin-Sociale din Bundestag. Pe de altă parte, şeful statului a pledat pentru unitate, coeziune şi solidaritate în eforturile de consolidare a proiectului european. El a susţinut, totodată, că obiectivele majore ale Uniunii Europene trebuie să vizeze, în continuare, o Europă nedivizată, care aduce statelor membre mai multă convergenţă şi egalitate, cu rezultate tangibile pentru cetăţeni. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-01-11 12:19:00
Vizualizari: 1431
TiparesteTipareste