Românii sărbătoresc Unirea Principatelor

românii sărbătoresc unirea principatelor Unirea Principatelor Române - Moldova și Muntenia - din 1859 este marcată, zilele acestea, prin numeroase evenimente.

În fiecare an, pe 24 ianuarie, românii din țară, dar și cei din afara granițelor, sărbătoresc Unirea Principatelor Române. În 2020 se împlinesc 161 de ani de la acest eveniment, care a prefaţat crearea statului naţional unitar, marcat, în aceste zile, printr-o serie de evenimente culturale şi religioase.


La Muzeul Naţional de Istorie poate fi vizitată micro-expoziţia 'Mici însemne ale unor mari năzuinţe. Simboluri ale Unirii Principatelor în filatelie şi numismatică'. Printre exponate se numără o scrisoare francată cu marcă poştală din emisiunea 'Principatele Unite' din 1862, un timbru poştal cu efigia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 1865 sau două monede de 5 sutimi, din 1864, pe care apare şi inscripţia 'PRINCIPATELE UNITE'. 


Şi Muzeul Naţional Cotroceni va fi deschis pe 24 ianuarie. În apartamentele pe care le-a ocupat domnitorul, pot fi admirate obiecte personale care au aparţinut familiei Cuza, documente originale, dar şi sabia de paradă, primită în dar de la principele sârb Mihail Obrenovici. 


Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza - ales, cu o săptămână înainte, domnitor al Moldovei - a fost votat, în unanimitate, şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept suveran al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. A fost semnată astfel, de facto, unirea celor două principate locuite de români. Trei ani mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, cu sprijinul decisiv al împăratului francez Napoleon al III-lea, Unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România. 


Domnia de şapte ani a lui Alexandru Ioan Cuza a pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. Au fost adoptate Codul civil şi cel penal, amândouă de inspiraţie franceză,a fost creată o armată naţională, învăţământul primar a devenit obligatoriu şi au fost înfiinţate primele universităţi - în 1860 cea de la Iaşi, care azi poartă numele lui Cuza, şi, patru ani mai târziu, cea de la Bucureşti. 


Prin reforma agrară, aproape jumătate de milion de familii ţărăneşti au fost împroprietărite cu terenuri obţinute după secularizarea moşiilor mănăstireşti. Adorat de ţărani, dar dezagreat de partidele politice, din cauza  derapajelor sale autoritare, domnitorul a fost obligat să abdice şi să se exileze în 1866. I-a urmat pe tron viitorul Rege Carol I, din familia princiară germană Hohenzollern-Sigmaringen. Lunga domnie a acestuia avea să aducă României independenţa de stat faţă de imperiul otoman şi redobândirea Dobrogei, după războiul ruso-româno-turc din 1877. 


În 1918, sub Regele Ferdinand, supranumit "Întregitorul", procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin unirea cu Patria Mamă a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor multinaţionale vecine - Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Bucovina şi Basarabia. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-01-23 12:20:00
Vizualizari: 1773
TiparesteTipareste