Sofia Nădejde

sofia nădejde Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când societatea românească şi-a intensificat modernizarea şi occidentalizarea, drepturile femeilor au început să fie discutate şi în publicistica românească.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când societatea românească şi-a intensificat modernizarea şi occidentalizarea, drepturile femeilor au început să fie discutate şi în publicistica românească. Iniţierea acestei dezbateri s-a datorat unor asociaţii feminine care militau, mai ales, pentru dreptul femeilor la educaţie şi pentru dreptul de vot. Astfel, femeile, prin vocea unor intelectuale, au început să pună la îndoială rolul lor tradiţional ce le limita influenţa la sfera privată şi au căutat să influenţeze şi sfera publică. Printre ele s-a aflat şi ziarista, traducătoarea şi romanciera Sofia Nădejde născută în 1856 la Botoșani. Recent, publicistica ei feministă a apărut la editura Paralela 45 în volumul intitulat "Despre creierul femeii şi alţi demoni" coordonat de Maria Cernat şi Adina Mocanu. 


Ce o apropia şi o despărţea pe Sofia Nădejde de alte contemporane militante, ne spune chiar Maria Cernat. " A luptat pe mai multe fronturi.  Pe lângă faptul că a avut o familie care astăzi ar fi caracterizată drept reușită și numeroasă - patru fete și doi băieți plus încă o fetiță moartă din copilăria mică -, toți copiii ei au avut cariere excepționale. În plus, Sofia Nădejde a fost o militantă și nu i-ar fi plăcut să fie prezentată ca o femeie de succes în paginile revistelor mondene. A fost o femeie serioasă, foarte aplicată în observațiile și studiile ei și foarte apropiată de viața oamenilor simpli și săraci. I-ar fi plăcut foarte mult să se emancipeze alături de toate femeile din România. Ea nu lupta pentru drepturile femeilor privilegiate. De aceea, poate părea bizar că nu a militat pentru dreptul de vot al femeilor, căci în condițiile votului cenzitar, dreptul de vot ar fi revenit unui număr foarte mic de femei. Pe atunci, votau doar ce înstăriți. Drept pentru care, Sofia Nădejde spunea că e interesată să lupte pentru toate femeile, nu doar pentru cele privilegiate"


Dacă unele din intelectualele care militau în secolul XIX pentru emanciparea femeilor, susţineau totuşi că femeia trebuie să-şi păstreze rolul tradiţional, dar să dobândească în plus, unele drepturi, Sofia Nădejde dorea schimbarea totală a acestei paradigme. Şi nu doar prin asta se diferenţia de majoritatea intelectualilor din epocă. Ea şi soţul ei Ioan Nădejde erau adepţii socialismului, ideologie periferică în România acelor vremuri. Maria Cernat. "A debutat în reviste socialiste care astăzi ar putea fi caracterizate drept feministe. Una din ele se numea "Femeia română", apoi a scris mult timp în "Contemporanul". Asta s-a întâmplat, mai ales, în prima parte a vieții când s-a axat pe texte care militau pentru drepturile femeii. Apoi s-a orientat spre lumea literaturii și, prin mijloace literare, a făcut ceea ce azi am numi "artă cu tendință". 

Ea și soțul ei, Ioan Nădejde, își asumau și arta cu tendință, și simpatiile socialiste împreună cu alți socialiști ai vremii cum ar fi Constantin Dobrogeanu-Gherea. Așadar, Sofia Nădejde s-a ocupat inițial de drepturile femeii, de statutul femeii în creștinism, de prostituție, de situația familiei, deci de chestiuni ce țin de filosofia politică. Apoi a dat prioritate preocupărilor literare, fără să piardă niciodată din vedere orientarea ei ideologică socialistă. Ea a susținut dreptul la muncă al femeilor, independența lor nu doar juridică, educația lor, dar nu doar cu scopul de a face din femei niște mame capabile să-i crească pe fiii națiunii. Ea milita și pentru independența economică a femeii, pentru dreptul ei de a avea o slujbă și o autonomie financiară"


Nu doar prin aceste idei se singuraliza și se evidenția Sofia Nădejde în epocă. Maria Cernat continuă. "Comic este faptul că a scris şi articole în care pare să aibă principii foarte conservatoare. De pildă, era împotriva dansului. Îl considera un obicei primitiv, provenit de la "sălbatici". Era împotriva gătelilor. Astăzi, într-un limbaj contemporan, am spune, comiţând poate un anacronism, că era de fapt împotriva standardelor de frumuseţe relative. Critica şi balul, nu era adeptat balurilor unde oamenii se duceau, dansau şi apoi făcea pneumonie, căci ieşeau transpiraţi în aerul rece de afară. Avea şi principii din acestea care azi pot părea conservatoare, dar ea le punea în contextul emancipării femeilor. Nu considera că emanciparea înseamnă să începi să fumezi trabuc sau să te duci la bar ca să te îmbeţi sau să ai o grămadă de amanţi. Cu alte cuvinte, să faci ce făceau bărbaţii. Ea nu consideră că asta înseamnă emanciparea femeii. A-ţi asuma educarea copiilor la modul cât mai serios e, în schimb, un exemplu de emancipare."


Evident, principiile Sofiei Nădejde au atras-o în diverse polemici, una dintre cele mai celebre fiind cea cu Titu Maiorescu, ministru, parlamentar conservator, filosof și critic literar, o autoritate absolută în cultura română din trecut și din prezent. Maria Cernat.  "Un alt episod interesant este cel în care Sofia Nădejde îl contrazice pe Titu Maiorescu în privinţa greutăţii creierului femeilor. El nu era de acord ca soarta popoarelor să fie lăsate pe seama unor fiinţe care au creierul cu 10% mai uşor decât creierul bărbaţilor. Dacă au creierul mai mic, înseamnă că, din capul locului, trebuie să concluzionăm că toate femeile sunt mai puţin dotate intelectual decât bărbaţii. Aşadar, considera Maiorescu, trebuie să adoptăm principiul separaţiei sferelor: femeile să rămână în sfera domestică şi bărbaţii să domine sfera publică. Sofia Nădejde i-a atras atenţia asupra sofismului pe care-l comitea: să echivala greutatea cu inteligenţa, fapt ce ar putea duce la concluzia că balena e cea mai deşteaptă fiinţă având creierul mare şi greu"


Romancieră premiată în 1903 cu premiul cotidianului Universul - distincție importantă ce se raporta și la succesul de public al cărților -, directoare de revistă, traducătoare și publicistă, Sofia Nădejde a murit în 1946 și multe din ideile sale sunt încă actuale. 


www.rri.ro
Publicat: 2020-02-16 13:08:00
Vizualizari: 1724
TiparesteTipareste