România şi cadrul financiar multianual 2021-2027

românia şi cadrul financiar multianual 2021-2027 Am vorbit cu deputatul european Siegfried Mureşan, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European, despre priorităţile şi perspectivele pe care le are România pentru următorii şapte ani, în cadrul financiar multianual 2021-2027.

Consiliul European a subliniat că următorul cadru financiar multianual 2021-2027 va contribui în mod semnificativ la acțiunile climatice. Regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziție li se va pune la dispoziție un sprijin adaptat, din mecanismul pentru o tranziție echitabilă. Consiliul European a mai stabilit că toate politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu obiectivul de neutralitate climatică și a invitat Comisia să analizeze dacă normele existente, inclusiv cele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice, necesită modificări. 


Am vorbit cu deputatul european Siegfried Muresan (PPE/PNL), vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European, despre priorităţile şi perspectivele pe care le are România pentru următorii şapte ani, în cadrul financiar multianual 2021-2027.  


"În primul rând, noi ne cunoaştem foarte bine nevoile şi aşteptăm ca şi ceilalţi parteneri de negociere, celelalte state membre ale UE, Comisia Europeană şi Parlamentul European, să adopte un buget care să corespundă nevoilor noastre. Intenţia noastră este de a obţine fonduri pentru politica de coeziune, adică fondurile care se folosesc pentru construcţia de autostrăzi, pentru modernizarea căilor ferate, pentru construcţia şi reabilitarea modernizarea drumurilor, pentru anveloparea blocurilor, pentru a extinde reţeaua de canalizare, de electricitate, de gaz, de apă la sat. Din toată această categorie de fonduri ne dorim să obţinem cel puţin la fel de multe fonduri în următorii şapte ani ca în ultimii ani. 

Cea de-a doua noastră doleanţă sunt fondurile pentru agricultură, adică plăţile la hectar pentru fermieri şi fondurile pentru dezvoltare rurală, adică investiţii pentru a creşte capacităţile de procesare şi de prelucrare a produselor în agricultură. Ideea este să nu mai exportăm animale vii sau produse cu valoare adăugată mică ci să încercăm -prin procesare- să exportăm produse cu valoarea adăugată mai mare. 

În plus, există şi noile priorităţi ale UE care trebuie finanţate în mod corespunzător: siguranţa cetăţeanului, un bun control al frontierei externe, inovare, cercetare. Tinerii au aşteptări tot mai mari de la UE, vor să se implice în tot mai multe proiecte de voluntariat care trebuie finanţate, vor să studieze, să înveţe în alte ţări, iar tinerii aşteaptă să investim mai mult în protecţia mediului şi în combaterea schimbărilor de climă. De aceea, poziţia României şi poziţia pe care şi eu, ca europarlamentar român, o apăr este următoarea: vrem să primim cel puţin la fel de multe fonduri europene pentru agricultură şi pentru politica de coeziune ca în ultimii şapte ani şi vrem ca noile priorităţi ale UE să fie finanţate în mod corespunzător şi dacă UE va face mai mult în următorii şapte ani de zile e firesc ca şi bugetul UE să fie mai mare în următorii şapte ani faţă de ultimii şapte ani. "



www.rri.ro
Publicat: 2020-02-13 10:50:00
Vizualizari: 1372
TiparesteTipareste