Centrul European de Agrometeorologie

centrul european de agrometeorologie Fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul lor asupra activităţii socio-economice este unul major.

Fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul lor asupra activităţii socio-economice este unul major. Efectele sunt percepute de fiecare în parte şi confirmate de specialişti, care avertizează că încălzirea globală ne va determina să ne schimbăm tot mai mult modul de viaţă. Opiniile lor sunt susţinute de datele existente, din a căror analiză a reieşit că, la nivel mondial, anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din ultimii 140 de ani. 


Pentru România a fost cel mai călduros an din 1900 şi până în prezent, în timp ce ultimul deceniu este cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice. Cele mai recente rapoarte şi studii efectuate la nivel mondial, inclusiv de către Academia Română, arată că omenirea riscă să fie devastată de efectele încălzirii globale într-un ritm mult mai alert decât se estimase. Potrivit unora dintre scenarii, în anul 2050 temperatura globală ar putea atinge un nivel care să genereze 20 de zile cu temperaturi letale pe an. 


Ce ar însemna asta? Explică secretarul general al Academiei Române, Ion Dumitrache: "20 de zile de căldură letală pe an determină o prăbuşire a multor ecosisteme. Peste un miliard de oameni ar trebui să fie strămutaţi. Ritmul de creştere a temperaturii globale este mult mai rapid în perioada 1880-2000. Temperatura medie globală a crescut cu peste un grad Celsius, iar până în 2100 există riscul creşterii cu peste 4 grade Celsius. Concentraţia de bioxid de carbon din atmosferă a depăşit pragul de 400 ppm, părţi per milion, în condiţiile în care în ultimii patru sute de mii de ani aceasta nu a depăşit 300 ppm. Încălzirea globală se produce de 10 ori mai rapid acum, în raport cu ultima încălzire." 


Actuala încălzire globală se diferenţiază de precedentele prin faptul că este prima pe care activitatea umană o accentuează. Dioxidul de carbon emis de termocentrale şi vehicule, metanul provenit din ferme, fertilizarea chimică intensivă a culturilor agricole sau defrişările masive se numără între factorii care îşi pun puternic amprenta. Specialiştii sunt unanim de acord că încălzirea globală nu poate fi oprită, pentru că există şi cauze naturale care o produc, dar, spun ei, ea poate fi încetinită. Statisticile arată că activitatea umană produce anual 35 de miliarde de tone de dioxid de carbon. 


Directorul Institutului de Geografie al Academiei, Dan Bălteanu, precizează: "Acest efect de seră al dioxidului de carbon a ajuns să se dezvolte cu o intensitate sporită în ultimii 40 de ani. Această perioadă este denumită şi marea accelerare." Efectele încălzirii globale se resimt deja pe toate planurile, de la natură la economia mondială şi geopolitică. În România, cele mai de impact consecinţe ţin de fenomenele meteorologice. "Episoadele cu valuri de căldură sunt din ce în ce mai persistente, iar perioadele secetoase alternează cu intervale scurte în care precipitaţiile abundente generează viituri sau inundaţii la scară regională şi locală. Aceste date arată o realitate greu de ignorat şi de aceea este momentul în care trebuie să aplicăm fără întârziere măsuri eficiente şi sustenabile din punctul de vedere al utilizării resurselor de apă şi sol", spun autorităţile. 


Pentru că, de exemplu, temperatura exagerată determină seceta, seceta reduce producţia agricolă, iar acest fapt ridică preţurile şi riscul de criză alimentară. Potrivit meteorologilor, România va fi una din ţările europene cele mai afectate de secetă - fenomen care s-a accentuat în ultimii 20 de ani. Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu: "19 din cei mai călduroşi ani s-au înregistrat începând din 2000 şi până în prezent. Anul 2019 a fost mai călduros cu aproape 0,5 grade Celsius. Deficitul de precipitaţii a determinat ca la acest moment să înregistrăm în principalele zone agricole din ţară fenomen de secetă pedologică puternică şi extremă. În intervalul 1-26 ianuarie au căzut doar 3 litri pe metru pătrat, faţă de o normă climatologică de 33,6 litru pe metru pătrat." 


Lupta pentru încetinirea încălzirii globale presupune programe mondiale şi naţionale pentru reducerea emisiilor din industrie, investiţii în energie verde, împăduriri sau reciclare, dar şi decizii luate de fiecare în parte, precum reducerea consumului propriu de energie. Între măsurile care se iau pentru a diminua impactul schimbărilor climatice asupra mediului şi societăţii se numără şi înfiinţarea Centrului European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI a Europei - primul pilot de acest fel din lume, care va funcţiona în România. 


Decizia a fost luată în vara anului trecut, la Geneva, în cadrul Congresului Mondial de Meteorologie. Pe lângă crearea la nivelul Europei a unui buletin agrometeorologic de specialitate, Centrul va asigura şipregătirea viitorilor specialişti la nivelul Europei, care vor desfăşura activitate în cadrul serviciilor de meteorologie de pe continent, a explicat directorul general al ANM.


www.rri.ro
Publicat: 2020-02-21 14:57:00
Vizualizari: 1615
TiparesteTipareste