In Memoriam HALCIUL al CARABAS

in memoriam halciul al carabas Ia bagăţ ciombra, lea Lenă easti un căntic ţi ahăntu ăl’i avea hari ali Iţa Carabaş, că di anda l-u avea anviţată di la pareia di Seres daima ăl cânta tu adunări cu ahăntu dor. Un cantic di vreari ţi gionli ti fudzi alargu. Cantarea pri ayali s-astirnuta

Ia bagăţ ciombra, lea Iţă

Că Halciul fudzi di auaţi

Ia bagăţ ciombra, lea Lenă easti un căntic ţi ahăntu ăl’i avea hari ali Iţa Carabaş, că di anda l-u avea anviţată di la pareia di Seres daima ăl cânta tu adunări cu ahăntu dor. Un cantic di vreari ţi gionli ti fudzi alargu. Cantarea pri ayali s-astirnuta s-alaxi tu un miryiuloi jilos, tora anda Ita s-alaxi tu ciombra laii ca gionli, durutlu nicuchir s-lo  Calea mari, ti totna. Ti s-dzat ?! Ună hăbari chirit ti ea, ti soii, ti noi, soţl’ii a lor.  Diunăcali şi tu ilichia di şaidzăţ şi patru di an’i, inima al Halciu dănăsi. Ună inimă bună, caldă tu cari intra tuţ oamin’il’ii. El nu-ş aştipta oaspitl’ii cu multi zboara ama sumaruslu mşat cu cari ti apruchea eara yilia a suflitlui a lui chischin, fără nchisma. Hanea “La Machedoni” eara casa a lui, aclo lu aflam dipriuna si aclo deadun cu amfitrioana Zoe al Carabaş nă făţea tuţ armân’il’ii ţi’l’i călcam praglu, s-nă duchim ca acasă. Aclo aflam moabeti armâneascâ, măcari nostimă, muzica di zămani i ma naua  si haraua aţea ţi nă făţea s-nă duchim ca tu lumea aesta globalizata a casabalui, aflam una havaii safi armaneasca. Zoe-aşi cum al’i spuni numa, bana işiş, cu pira, cu sila, cu hazi si hari tu lucru si moabeti, Mihali-aşi cum al’i spuni numa, anyil vigl’itor, ţi şidea dinapoi, agiuta cu discreţii, tu aumbra fără s-iasa dininti ama etim ta s-ţană buna zigă. Si anda tu ritmolu ayuniusit, Zoe al lua azvarna,el stea s-taca si s-astinga foclu. Asi eara el, tapin, modestu, astirnut,la loclu a lui, fara pirifan’i glareasca. Un arman niheama atipic dit aestu punctu di videari.Tabaetea aesta u avea di n’ic. Lu stiu Mihali al Carabas di anda nchisii la sculie iu soata fu sora a lui, Mirela. Nidzeam la ei acasa, ta s-anvitam dauli. Mihali eara fratili ma mari, ama ahat imir si daima etim s-na agiuta, s-na apara. Fu  praxit di parinta si di papan’i  cu cari criscu tu idyea casa, una taifa mari cu nomuri si hări grămuştineşţă dit ună zămani. Arşinos, anda vini oara ti nsurari, Mihali u cunuscu Zoe prit pruxinii armaneasca. Sigura ama ca vrearea s-apreasi una ş-ună cate Mihali eara un di nai museatl’i gion’i arman’i di aţel bărnu. Al’i dzaţeam Marcelo Mastroiani. Ama s-musuteata ş-u purta ca ţiva di arada, fără aroganţă, fără măreari di primansus. Anda intră Iţa tu fumeal’ia al Carabaş, casa a lor agiumsi ş-ma aştiptată şi hărsita ti oaspiţ. Ună iami di chiro tiniră preacl’i băna muşeat, fără hăidi glăreşţă ama cu tin’ie, harauă  si achicăseari a naul’ei preacl’ii tu una taifa babageana armâneasca. Dupu ’90, un trayic iventu feaţi ca duruta sora Zoe s-fuga Italia ta s-aiba angatan di fratili agudit. Asi anchisii una naua hopa dit bana a lor, cate nu dupu multu chiro s-dusi si Mihali aclo si preayalea, ayalea cumnat, surari si nipoati. Lucrara multu, amintara ama a ca Zoe s-avea anvitata aclo, Mihali dzasi ca el va s-toarna tu marea fumeal’ii armaneasca dit Romanie. Eara durut ti isnafi. Asi cu paradzl’ii amintat tu xeani, adrara una emburlachi di familie, Pizzeria “La Machedoni”, ţi agiumsi un brandu armânescu tu Romanie. Cu viziuni i nu, ama sigura cu lucru şi hăşti adrara aestă hani cu opsi armânească ama macsus di tuti iu afli suflit armanescu, cu mirachi ti tut ţi va s-dzăcă oaspit, cultura şi spirit armanescu. Zoe s-minti cu vreari tu lucurlu di la Suţata Armânească culturala a dapoaia di la comunitati, ş-băgă păltărli tu multi iventuri di ma multi parţă. Ea dininti, Halciul dinapoi, cu andrupari sufliteasca. Eara pirifan că nicuchira a lui agiumsi tin’isita si vruta tu Armanamea di iutido; el cama afirit, ama harsit.Tan minti alăgărli prit Balcan’i deadun, mplini di  haraua, naua cunusteari si vreari ti fratl’ii arman’i di iutido. Multi aduteri aminti cu hazi…N’i aduc aminti anda na dusim la Forumlu a Bussinisman’ilor arman’i di Scopie anada la duteari, la sinur nu duchi simenlu că a lui carti di identitati avea vadelu tricut. Ama, tu turnata, duchiră şi nu vrea s-nă alasă s-fudzim di Scopie, lipsea s-nă turnam şi s-aştiptam s-treaca week-endul si s-neam la consulatlu ali Romanie. Noi spusim ca yinim di la forumlu a emburlor ama simenlu nu vru s-asculta. Atumţea, aşuirăm soţ ti loara ligatura cu Mininstrul di Nauntru machidunean, ti eara arman si atel asuira cu tilifonea la sinur sa spuna s-na siligheasca ca dealihea di la atea andamusi a emburlor yinim. Anda vidzu simenlu, al’i si anclina dinintea al Mihali şi-l’i cafta l’irtari ca nu stiu el ţi mari embur ari dininti. Noi capim di aradeari… aş al’i armasi numa: Mari embur….Nu stiu cat mari embur fu Mihali ama sigura fu Om dealihea. Bana anvarliga di soii, sot roman’i arman’i cu tin’ii si cu vreari.Li mutri nipoatili, li praxi, li alaga pri iutido ca a lui feati.Tora s-harsea di strinipot ti-l’ii haidipsea cum mas el stea. Si canili, Sasa eara haidipsit di Halciu si proba ti suflitlu a lui bun eara ca  aestu catalac al vrea nai multu pi el. Si ti ciudie tora tu oara a ngruparil’ei, catalaclu nu alatra ama sidea fronim canda durearea lu avea aputrusita. Un altu semnu ca fu omlu al Dumidza fu dzuua di 12 di martu hrisusita, cu soari si caldura ti ciudie, tu cari al dusim pi atea dit soni cali.Pi Halciu lu steam di ndoi an’i cu langoari di inima ama sa spunea bun, loa itrii.Si canda stea ca va na alasa, sambata si dumanica, ti dzuua a Mul’iearal’ei, cu idyea delicateti, deadi lilici la tuti featili, s-aduna sotl’ii arman’i di una eta, si scoasi nipoatili ncap, li miscu si lucru aretcu trapsi si el corlu harcop ca varnaoara. Ie, Mihali stea s-harseasca di bana, di la n’itl’ii lucri la marli. Canda cu noima, el ş-lo oară bună di la soţ cu una zaefeti museata. Asi va s-armana tu aduteari aminti. Sigura, stinuhurserli dit inima a lui, maş el li ştea si vahi ndoi sot la una chelchi di yin, ca nu ari om fara schin i om fara alatusi. Ama el ş-purta cruţea cu namuzi, fara s-amina cabatea pi un pi altu i pi Dumidza. Bână tapin si fudzi tapin, fara s-aduca mbodyiu a curiva, fara s-traga….S-a naua, ş-ali Zoie nu na yini s-pistipsim nica…ea luyurseasti ca easti un lucru di hazi aşi cum al’i arisea a lui di multi ori mucalit, ascumta ta s-adara vara şicaii…s-na creapa niheama…”Mi cripasi multu aesti doaua dzali”…al’i gri nicuchira. Nu, lea Zoie aesta nu easti şicaii di-a lui, easti agioclu ali mira ti-l lo s-lu ascunda ti daima….Niti el nu vrea s-l’ia calea tora tu duvletea atea buna….ama s-dipina hirlu a banal’ei ti el. Arman dinapoi museatili aduteri aminti ti un om tapin, tin’isit si durut.Dumidza s-ti l’iarta si haristo ti tin’ia, astiptarea, agiutorlu si vrearea a Ta ti noi ama s-ti tuta Armanamea, ti chiru un hil’iu multu durut cari ama nu s-batea tu cheptu ti patriotismul a lui. Cali buna tu Paradis ş-andamusi bună cu părinţăl’ii, păpăni’il’ii şi tută soia armânească. Tini soaţă, Iţa al Carabaş, bagăţ ciombra ş-tradzi miryiuloyilu ti gionli, Halciul a tau ţi s-ayunisi s-fugă di auaţi.

Cu jali,

Aura Piha


www.rri.ro
Publicat: 2020-03-13 06:35:00
Vizualizari: 3027
TiparesteTipareste