Contracte de muncă suspendate

contracte de muncă suspendate Guvernul României și Banca Națională au luat noi măsuri economice și financiare pentru a depăși actuala situație de criză.

În contextul epidemiei de coronavirus, numărul contractelor de muncă suspendate în România a crescut la aproximativ 250.000

Anunțul a fost făcut de ministrul de resort, Violeta Alexandru, care a subliniat că Executivul este pregătit să adopte noi măsuri în funcţie de evoluția situaţiei. Este vorba despre o creștere cu 50.000 în câteva zile, dar ministrul muncii spune că se așteaptă ca acest număr să nu evolueze radical, după ce Guvernul a luat decizia ca angajații ale căror contracte se suspendă temporar să poată primi 75% din salariu din fondul de asigurări pentru șomaj, pe perioada stării de urgență. 


Violeta Alexandru a dat asigurări că orice tip de sprijin pe care oamenii îl cer este analizat, astfel încât sectoarele care au nevoie de un ajutor suplimentar faţă de ceea ce s-a decis deja să poată beneficia de acest lucru. Potrivit datelor de la Inspecţia Muncii, numărul salariaţilor activi în România era de 5,6 milioane la finele lunii februarie. 


Cu măsuri în sprijinul bunei funcționari a piețelor, în această perioada de criză, a venit și Banca Națională, care a decis, într-o şedinţă de politică monetară de urgenţă, reducerea dobânzii cheie cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2%. 


Am făcut acest lucru pentru a fi în pas cu toate deciziile la nivel european şi în acelaşi timp cu deciziile la nivelul Guvernului, a subliniat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. El a subliniat că obiectivul este crearea condiţiilor pentru o mai bună finanţare a economiei. De asemenea, credem că va fi o uşurare în termeni neţi a poverii de plată a companiilor şi a populaţiei în ceea ce înseamnă rate și stabilitatea cursului, a mai spus Suciu. 


Pachetul de măsuri adoptat de BNR mai cuprinde furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor reversibile cu titluri de stat, în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare. 


O altă decizie vizează cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar, care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public. BNR mai spune, într-un comunicat, că ar putea reduce rată rezervelor minime obligatorii, pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit, dacă situaţia o impune. 


Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă că BNR a adoptat măsuri adaptate la condiţiile de mare vitregie actuale, în pas cu ce se practică în alte state din Uniunea Europeană. El a arătat că România şi alte ţări care nu fac parte din zona euro este bine să beneficieze de aranjamente speciale cu Banca Centrală Europeană, care au existat şi în 2009 pentru unele state. Dăianu a mai subliniat că sistemul bancar trebuie să fie alături de statul român în stăvilirea ieşirilor de bani.



www.rri.ro
Publicat: 2020-03-23 12:15:00
Vizualizari: 737
TiparesteTipareste