"Gust de sărbătoare #stauacasa"

"gust de sărbătoare #stauacasa" Vă amintiţi de perioada în care apropierea Paştelui era o ocazie pentru a plănui experienţe care mai de care mai savuroase?

Vă amintiţi de perioada în care apropierea Paştelui era o ocazie pentru a plănui experienţe care mai de care mai savuroase? De la petrecerea sărbătorilor după datini străbune, în vreun sat izolat, până la înscrierea în programe ce includeau demonstraţii culinare în locuri exotice, fie la un castel, fie pe plajă şi câte şi mai câte... Dar pentru că noi dorim să credem că sărbătorile pot avea gustul de care ne amintim, indiferent unde le petrecem, vă propunem un periplu culinar în ceea ce înseamnă bucătăria cu gust specific, din diferite zone ale ţării.


Dacă v-ar fi plăcut să fiţi în Bucovina, de Paşte, puteţi încerca să "închistriţi" (să pictaţi) ouă, căutând modele tradiţionale cu simboluri pascale. O activitate în care se pot prinde atât femei, cât şi bărbaţi, după cum ne-a asigurat Elvira Romaniuc, tânără pensionară din Gura Humorului, fostă directoare de la Muzeul Obiceiurilor din Bucovina, filiala de aici: 


"Ouăle închistrite - este unul dintre meşteşugurile care s-a păstrat în zonă, nu în Gura Humorului în special, ci în Bucovina. Ouă închistrite, pentru că încercăm să determinăm meşterii să descopere, să înţeleagă semnificaţia însemnelor de pe ouăle pascale, a celor adevărate, cum spunem noi. În Bucovina închistresc ouă şi bărbaţii, iar femeile nu trebuie să confecţioneze doar ceea ce considerăm noi tradiţional."


În România, în perioada sărbătorilor pascale, tronează meniurile pe bază de carne de miel. Miel umplut, stufat de miel (miel gătit cu multă ceapă şi usturoi verde), miel cu spanac. Cozonacul şi pasca sunt şi ele nelipsite de la masa tradiţională. Tot din gustul de Bucovina ne inspirăm şi de la Mirela Maria Nechita, din Dolheşti, preşedinta Asociaţiei pentru promovarea Văii Şomuzului, care ne enumeră ce ar trebui pus pe masa de Paşte:  


"Pentru masa tradiţională punem preparate cu miel, friptură, ciorbă, tot ce este aproape peste tot. Putem face cozonaci, facem pasca cu brânză şi pasca cu smântână. Avem o reţetă a noastră mai deosebită: la pasca cu brânză bunica mea punea slăninuţă afumată tăiată bucăţele. Amesteca brânza de vaci cu puţină brânză iute, întidea pe blatul de pască şi deasupra punea bucăţele de slăninuţă afumată."


Schimbăm zona şi gusturile cu ajutorul lui Mircea Iovan, bucătar şef, care a şi făcut un periplu culinar prin întreaga ţară: 


"În zona Ardealului, chiar înainte un pic de Săvârşin, am găsit o friptură de miel, cum spuneau ei, friptura păstorilor. Am întrebat în ce constă: era o pulpă de miel pe care ei o puneau la copt peste noapte, dimineaţa când se stingea cuptorul o scoteau, o făceau bucăţi, după care adăugau brânză proaspătă. Pentru că venirea Paştelui, înseamnă să lucrăm cu totul nou, şi atunci ei puneau un caş proaspăt, de oaie, mai adăugau şi foarte multă ceapă şi unt, totul din zonă. Aşa îi spun ei, friptura păstorilor, pe care ei o servesc în ziua de Paşte, cu colacul, totul sfinţit la biserică. Foarte interesant, în zonă am găsit o pască, cu mere la bază şi smântână. Fabuloasă!"


Stufatul de miel este un alt preparat de cinste în această perioadă şi care este preparat cam la fel în mai toate zonele, aşa cum sunt şi sărmăluţele, după cum ne-a spus Mircea Iovan. Am aflat însă de la interlocutorul nostru că de obicei diferă condimentele utilizate, în funcţie de zonă: cimbrul şi usturoiul din abundenţă sunt specifice Olteniei, măghiranul, Moldovei, busuiocul în Banat, iar în Moldova Nouă, pe Dunăre, apar şi smochinele în diferite preparate.


Mircea Iovan ne-a mai tentat însă cu câteva bunătăţi: "Drobul, care e nelipsit, făcut din organele de miel, în anumite zone, precum zona Moldovei, există cighirul (un amestec de organe de porc, cu verdeaţă, multă ceapă şi legate cu ouă, coapte la fel ca drobul de miel). Toate sunt asemănătoare cam peste tot, cu anumite influenţe. Ce am mai găsit foarte bun, în zona Banatului,sunt sărmăluţele în foi de viţă, dar cu carne amestecată de porc şi vită, friptura de miel bănăţeană (o friptură umplută cu măruntaie de miel, 2-3 cepe, 2-3 ouă, verdeaţă, o jumătate de franzelă înmuiată în apă şi stoarsă şi unt pentru prăjit, la care se adaugă sare şi piper şi vin dulce, alb sau rosu), cum o fac ei, ciorba de miel, care este simbolul primăverii."


Ciorba ca simbol al primăverii şi pentru că foloseşte multă verdeaţă de sezon, dar şi fiindcă este o ciorbă mai grea, care nu se mai poate mânca odată cu încălzirea vremii. Şi Mircea Iovan a continuat: 


"Iar în zona Dobrogei, am văzut un preparat impresionant, făcut din rasoale de miel, care sunt mici, care se numeşte "iahnie". Acolo este o influenţă turcească. Se fac  cu foarte multă ceapă, unt şi rasoalele care se lasă la scăzut şi devin spectaculoase! Condimentate normal cu dafin, sare şi piper, dar sunt fabuloase!"


Nu ne rămâne decât să călătorim culinar, de acasă, în această perioadă. 


www.rri.ro
Publicat: 2020-04-21 14:47:00
Vizualizari: 1131
TiparesteTipareste