Retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020

retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020 Sumar: Coronavirusul în România / Amendarea amenzilor / CEDO versus CCR / Criza de după pandemie / Ajutor frăţesc / Autonomie pe timp de pandemie

Coronavirusul în România

Aproape 15 mii de contaminări şi aproape o mie de decese este bilanţul epidemiei de  COVID-19 în România. Preşedintele Klaus Iohannnis a avertizat că situaţia nu s-a îmbunătăţit şi că epidemia nu a trecut, dar şi-a reiterat anunţul că, după 15 mai, starea de urgenţă, instituită la jumătatea lui martie, nu va fi prelungită şi va fi înlocuită cu starea de alertă. Românii vor putea circula din nou liber, fără declaraţii pe proprie răspundere. Se vor redeschide saloanele de îngrijire, cabinetele stomatologice şi muzeele, dar în condiţii de distanţare şi cu portul obligatoriu al măştii de protecţie. Acesta devine obligatoriu şi în mijloacele de transport în comun. Măsurile de relaxare nu se aplică în localităţile aflate în carantină, precum Suceava, Ţăndărei şi două cartiere din Buzău.


Amendarea amenzilor

Antipatizată şi contestată de mulţi, Curtea Constituţională a României rămâne un arbitru cu decizii implacabile. În urma sesizării trimise de Avocatul Poporului judecătorii CCR au decis că amenzile date în perioada stării de urgenţă pentru nerespectarea carantinei şi izolării sunt neconstituţionale. Acestea nu se anulează, însă, în mod automat, ci trebuie contestate în instanţă. Premierul liberal Ludovic Orban consideră că, prin această decizie, guvernul şi celelalte autorităţi sunt împiedicate să apere sănătatea şi viaţa românilor. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a ţinut să precizeze că rolul amenzilor nu a fost de a aduce bani la buget, ci de a reduce riscul răspândirii epidemiei. Anterior, totuşi, însuşi colegul său de la Interne, Marcel Vela, califica drept evident faptul că se fac abuzuri de către poliţişti în cazul verificărilor cu privire la libera circulaţie. De la instituirea stării de urgenţă, amenzile primite de cetăţenii români pentru nerespectarea dispoziţiilor date de autorităţi însumează echivalentul a 120 de milioane de euro. 


CEDO versus CCR

Procurorul Laura Codruţa Kovesi a câştigat  procesul intentat la CEDO împotriva statului român, prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Demiterea sa a avut loc în 2018, după ce Curtea Constituţională l-a obligat pe şeful statului să semneze decretul în acest sens. Curtea Europeană a decis în unanimitate că doamnei Kovesi i s-au încălcat drepturile la un proces echitabil şi la libera exprimare şi că a fost revocată din funcţie înainte de încheierea mandatului. Azi şefă a noului parchet european, care combate fraudele cu fonduri comunitare, ea a precizat că nu va solicita despăgubiri pecuniare, fiindcă acestea ar fi achitate tot de contribuabilul român.


Criza de după pandemie

Economia României va scădea, anul acesta, cu şase procente - arată previziunile economice de primăvară prezentate de Comisia Europeană. De altfel, întreaga Uniune Europeană va trece prin cea mai profundă recesiune din istoria sa, cu o contracţie economică record estimată la 7,4%. Comisarul de resort Paolo Gentiloni a declarat că este de aşteptat ca România să înregistreze un deficit bugetar de cel puţin 8 procente, situaţie în care sunt mai toate statele membre, obligate să sprijine cu lichidităţi economia şi să protejeze locurile de muncă. Potrivit previziunilor economice ale Comisiei, în România inflaţia va atinge 2,5% - în cursul acestui an şi va creşte în 2021, iar rata şomajului va ajunge la 6,5 - anul acesta şi la 5,4 - în 2021.


Ajutor frăţesc

Joi a ajuns la destinaţie un convoi format din 20 de camioane cu echipamente sanitare, oferite de România Republicii  Moldova vecine, majoritar românofonă, pentru a sprijini lupta împotriva epidemiei de COVID-19. Convoiul a fost însoţit de o delegaţie oficială, din care-au făcut parte ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi secretarul de stat in Departamentul pentru relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu. Executivul de la Bucureşti a decis acordarea unui ajutor umanitar pentru statul vecin, de 3,5 milioane de euro, sub forma unor echipamente medicale, medicamente şi dispozitive. România a trimis şi zeci de medici şi asistenţi medicali, care activeaza în spitale din Republica Moldova implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.


Autonomie pe timp de pandemie

Senatul României a respins,  cu o majoritate categorică, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind aşa-numitul Ţinut Secuiesc, din centrul ţării. Acesta ar fi urmat să devină regiune autonomă cu personalitate juridică. Propunerea legislativă trecuse iniţial de Camera Deputaţilor, prin adoptare tacită, fără dezbateri, în formă depusă de iniţiatorii din UDMR. Singura zonă din România cu populaţie majoritar maghiară, Ţinutul ar fi inclus  județele Covasna şi Harghita și o parte din Mureș, ar fi avut  o organizare administrativă parte, cu instituţii proprii, cu folosirea maghiarei ca limbă oficială şi a simbolurilor naţiunii maghiare. A fost, apoi, rândul Camerei Deputaţilor să respingă un proiect de Cod administrativ ce trecuse tacit de Senat. Iniţiat tot de UDMR, acesta permitea folosirea limbii minorităţilor naţionale în administraţia locală şi în instituţiile publice în localităţile în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, precum şi arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice. Preşedintele Iohannis i-a acuzat vehement de complicitate cu UDMR şi cu Budapesta pe social-democraţii din opoziţie, care controlează ambele camere parlamentare. Liderii PSD au contraatacat la fel de vehement, iar atmosfera politică s-a încins din nou, la cote specifice unui an electoral, jalonat de alegeri locale şi parlamentare. 


www.rri.ro
Publicat: 2020-05-09 11:30:00
Vizualizari: 1144
TiparesteTipareste