Strategii de redresare pentru piața muncii afectată de pandemie

strategii de redresare pentru piața muncii afectată de pandemie Situaţia angajaţilor este şi ea supusă la o grea încercare. România, la fel ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu şomajul tehnic sau chiar cu desfiinţarea anumitor posturi.

Situaţia angajaţilor este şi ea supusă la o grea încercare. România, la fel ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu şomajul tehnic sau chiar cu desfiinţarea anumitor posturi. Pandemia cu noul tip de coronavirus a însemnat pierderea locurilor de muncă pentru sute de mii de români.


La începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a lansat o nouă iniţiativă temporară menită să protejeze locurile de muncă şi lucrătorii afectaţi de pandemia cauzată de coronavirus. Este vorba despre Instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă, SURE - Support mitigating Unemployment Risks in Emergency.


În România, telemunca a fost însă alternativa des întâlnită pe durata pandemiei, prin care angajaţii şi-au continuat activitatea de la domiciliu. Oana Constantinescu, specialist în Resurse Umane, despre avantajul lucrului de la distanţă.  "Cu siguranţă, telemunca va putea înlocui cel puţin o parte dintre activităţi. Cred că pandemia a demonstrat ceea ce nu au putut demonstra mulţi experţi. Anume, a convins pe mulţi dintre angajatori că munca de acasă poate fi cel puţin la fel de productivă ca şi cea desfăşurată la locul de muncă. Bineînţeles, nu se poate desfăşura permanent, situaţia în care suntem acum este una specială. Unii dintre noi, avem şi copii acasă, şi este mult mai dificil să ne organizăm. Dar, acolo unde activitatea permite, cred că se va putea lucra în telemuncă cel puţin două-trei zile pe săptămână şi oamenii să fie la fel de eficienţi."


Digitalizarea ar putea fi, în viitor, o altă abordare care să permită evitarea contactului uman, în caz de urgenţă sanitară. Iar acest lucru ar putea regândi întreaga organigramă a companiilor şi a instituţiilor. Oana Constantinescu  "Dacă ne gândim la instituţiile publice, poate că soluţiile sunt digitalizarea în relaţiile cu publicul şi eficientizarea operaţiunilor. Asta ar înseamnă, poate, că automatizarea va duce la a nu mai fi necesare anumite posturi din organigramă, dar asta nu înseamnă neapărat să renunţăm la oameni, ci să îi pregătim pentru alte roluri care ar fi utile în organizaţie. Asta înseamnă reprofesionalizare şi transformarea competenţelor, care ar trebui să ne intre deja în sânge. Poate, cu ocazia pandemiei, va fi ceva mai des întâlnit."


În telemunca eficientă, relaţiile profesionale se bazează, în primul rând, pe încredere. Oana Constantinescu consideră că, fiind îndeplinită această condiţie, munca la domiciliu poate fi eficientă.  "Telemunca, din punctul meu de vedere, are două laturi. În primul rând, încrederea pe care o acordă angajatorul subalternilor, iar în al doilea rând, punerea la dispoziţie a echipamentelor necesare pentru ca activitatea să se desfăşoare cel puţin ca la locul de muncă. Pentru angajaţi, înseamnă o organizare şi o comunicare foarte bună cu echipa, planificare, competenţe de operare a computerului. Într-adevăr, ne solicită mai mult în această perioadă telemunca, dar cred eu că, dacă este pregătită cum trebuie şi dezvoltate anumite competenţe care în momentul acesta sunt latente, lucrurile vor funcţiona."


Marius Ciucă este unul dintre fondatorii platformei "Job în Sibiu", prin care îi ajută pe cei rămaşi fără locul de muncă să se angajeze. Cu ocazia unui webinar organizat de către Asociaţia "Young Initiative", a explicat cât de important este să identificăm job-ul potrivit. 

"Avem câteva instrumente prin care să ne dăm seama cine suntem noi, abia apoi să căutăm un job. Avem Testul Holland, care ne arată personalitatea pe care o are candidatul şi cam ce domenii i se potrivesc, dar şi Analiza SWOT, care ne arată, pentru fiecare candidat, care sunt punctele tari, punctele slabe, ce oportunităţi ar putea să îmbrăţişeze şi care sunt ameninţările. Pe lângă aceste instrumente, mai facem un exerciţiu de aparenţe, de percepţie. Acesta ne arată cum ne percep cei din jurul nostru. Acest lucru nu este neapărat important, dar poate să ne dea nişte idei despre ce ni s-ar potrivi. Facem o listă cu 10 cunoscuţi din medii diferite şi le punem două întrebări, la care îi rugăm să răspundă pe loc, fără să se gândească: Care job crezi că mi se potriveşte cel mai bine? Care este calitatea mea cea mai mare?"


Cum ar trebui să acţioneze cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi care este atitudinea corectă? Revine la microfon Oana Constantinescu. : "Este nevoie ca toţi cei care îşi caută un loc de muncă să trateze asta cu cea mai mare seriozitate şi cu o capacitate de rezilienţă. Lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Căutarea unui job este, practic, un proiect în sine. Există refuzuri şi frustrarea că nu reuşeşti să găseşti un loc de muncă. Dar trebuie să faci şi compromisuri şi cred că este important ca fiecare să-şi cunoască foarte bine atuurile şi să le pună în evidenţă pe parcursul procesului de căutare a unui job. Răspunsurile negative ţin, de foarte multe ori, de nepotrivirea omului cu locul. Este valabil 100%: omul potrivit la locul potrivit. Cei mai mulţi recruiteri se uită şi la cât de potrivit este ca personalitate omul respectiv în mediul acela. Iar tinerii ar trebui să se informeze, să aibă răbdare şi aşteptări realiste."


Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului a ajuns, în România, în luna martie, la 4,6%, mult peste luna precedentă. În prezent, cele mai multe joburi noi sunt disponibile în vânzări, construcţii, call center, IT şi logistică, arată datele platformei de recrutare online. În aceste domenii sunt peste nouă mii de locuri de muncă care aşteaptă candidaţi din toată România, indiferent de nivelul de experienţă. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-05-20 15:12:00
Vizualizari: 1128
TiparesteTipareste