70 di añi, Europa, 75 di añi, irñea

70 di añi, europa, 75 di añi, irñea 9 mai easti unâ dzuuâ ți angreacâ tru istoria-a duñeauâllei. La 9 di mai, tru 1945, armatli arada-arada, dinintea-a ofensivăllei finalâ a Aliaţlor ti avea agiumtă Berlin. La 7 di mai, easti vulusită capitularea di Reims, iara alantă dzuuă, capitularea, pi

 

9 mai easti unâ dzuuâ ți angreacâ tru istoria-a duñeauâllei. La 9 di mai, tru 1945, armatli arada-arada, dinintea-a ofensivăllei finalâ a Aliaţlor ti avea agiumtă Berlin. La 7 di mai, easti vulusită capitularea di Reims, iara alantă dzuuă, capitularea, pi un nivel ufițialu ma analtu, easti vulusită tru un măhălă a Berlinlui. 


 

Armasi idyiulu momentu  ti intrarea tru lucru a capitularillei, oara 23.01, oara a Berlinlui, a dzuuăllei di 8 mai di 1945. Ațel moment a dzuuăllei, Moscova eara devansatu cu dauă săhăț, di itia a prisinlui orar. S’clleamă că, tru Uniunea Sovietică, eara dzuua yinitoari, 9 mai, oara 1 şi 1 minută. Aestă gheafurauuâ agiumsi s’hibâ semnu tru contextul a Polimlui Arați, cu dispute ideologhiți pi multi subiecti. Acși, Ascâpitata nsimna Ddzuua-a Victoriillei pi 8 di mai, kiro tu cari URSS şi statili ditu Apirita subordonatâ, tru 9 di mai. 


 

România, cari cădzu sum dominaţia sovietică, tru conformitate cu akicăsearea mistico anamisa di Stalin şi Churchill, u nsimnă bitisita-a polimlui tru 9 di mai. Ari, ama, nica un lucru. Prisinlu orar fați câ oara 23.01 a Berlinului s’nsimneadzã prota minutâ a dzuuâllei di 9 di mai tru România. Di altă parte, importantu easti momentul ti simnari iriñea, şi aestâ s’feați tu 8 di mai. Aestâ easti, pi șcurtu, exighisearea mutrinda dzuua di tamam a iriñillei.  Dealihea, tru 1945, Japonia u dusi alumta până tru agustu, capitulânda mași după bombardamentili nucleari di Nagasaki şi Hiroşima. 


 

Practic, polimlu nu s’bitisi unâ ș-unâ, la unâ tadi minutâ, tut aşe cum declanşarea-a lui nsimnã unâ mnatã di evenimenti, nu mași ataca contra ali Polonie di la 1 di yismâciuni 1939. Europa postpolimu s’amintă la 9 di mai 1945, di atumțea s’facu planuri di xanaamintari şi bubukisiri, nădia acăță valenţi salami. Tamamu, dupu 5 añi, la 9 di mai 1950, ministrul francez di externe, 


 

Robert Schuman, un politician cari bână tu epicentrul geopolitic a declanşarillei a ațiloru dauâ polimi mondiale, feați cllimari concretâ tra yinitorlu iriñeaticu a Europâllei. Vahi nu geaba tru unâ dzuuâ a 9-lui di mai, la 5 añi după polimu, Schuman pripunea unâ orgañizaţie cum numata s’avea vidzutâ până atumțea, unâ suțatâ di turlie nauâ, di nai cama marea pistipseari tamam anamisa di atelli di ma ninti beligearanţi, anamisa di ațelli ți avea nkisitâ polimlu. El pripunea concret thimilliusearea-a unei Analtâ Autoritati Comunâ tra dauă industrii, a cărbunilui şi a cilekillei, cari earau sinonime, tu ațea oarâ, cu armâtusearea, cu militarismul şi cu polimlu. 


 

Acși, statili participante, cu Ghirmânia şi Franţa, prota ș-prota, eara simfunizati şi coordona deadunu, transnaţional, aesti industrii strateghiți. Eara nkisita-a Uniunillei Europeane di azâ, un proiectu unic tru istoria lumillei, cari adusi nu mași iriñea, câ şi prucukia. S’nkisi cu idheea-apofasillei comune tru dauă industrii esenţiale atumtea, ama cari tora suntu multu ñicurati ca importanţă. Idheea cunuscu unâ tindeari a spaţiului di acţiuni ama şi unâ ahânduseari a filosofiillei a llei. 


 

Tru aistu kiro, statele europene au unâ monedă comună şi politiț simfunizati tru multi domenii, nu mași economiți. Cu tuti evoluţiili contemporane, prima işieare a unui stat ditu organizaţia comunitară şi provocărli contra a solidaritatillei europene lansatâ di pandemia COVID, Uniunea Europeană ma largu easti unâ idhee filotimâ, corectă, cari și spuni hâirlâtica. Nu easti un orgañismu perfectu ama tamam muabetea ti yinitorlu a llei lli-asiguripseaști perfecţionarea di cari ari ananghi. 


 

Lansată la tinți añi di la polimu, ti Dzuua a Victoriillei, comunitatea europeană a iriñillei şi prucukiillei ma largu alagâ pritu kiro, di s-uiduseaști cu provocărli a catastisillei internaţionale, la 70 di añi di la Declaraţia Schuman, thimilliusitoari, şi după 75 di añi di iriñi mondială postpolimu. ,

 

Ngrâpsearea: Marius Tița

Armânipsearea: Tașcu Lala

 

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2020-05-21 13:34:00
Vizualizari: 67
TiparesteTipareste