Ultimatum

ultimatum Tu seara a dzuuâllei di 26 di cirişaru a anlui 1940, ambasadorlu ali Românie, Moscova eara gritu ntrâoarâ la ministurlu sovietic di externi, cunscutlu Molotov. Tru unâ havaie di glleţu, al Gheorghe Davidescu îlli si da un ultimatum prit cari Uniunea...

 

Tu seara a dzuuâllei di 26 di cirişaru a anlui 1940, ambasadorlu ali Românie, Moscova eara gritu ntrâoarâ la ministurlu sovietic di externi, cunscutlu Molotov. Tru unâ havaie di glleţu, al Gheorghe Davidescu îlli si da un ultimatum prit cari Uniunea Sovietică câfta imperativ ali Românie să-lli prida Basarabia şi nordul ali Bucovină. Spusili a ultimatumlui suntu cabaia serti a deapoa tru documentu suntu arădăpsiti len turlii di aberaţii istoriţi. Molotov avea ahurhită di vâr kiro ataca retorică contra ali Românie, tru paralel cu avansul militar nreghistrat di aliatlu di atumţea a sovietitlor, Ghirmânia hitleristă, pe frontul ditu Ascâpitatâ. Eara, dimecu, un moment pritu cari Uniunea Sovietică ş-pripunea s-aibâ hâiri, tut simfunu cu Pactulu Molotov-Ribbentrop cari apufusea sutâllea anamisa di Moscova şi Berlin.

 

 

Numâsitu Pactu di nifuvirseari, tratatlu ruso-ghirmanu fu simnatu tu dzuua di 23 di agustu 1939. Pi thimellilu a aliştei akicâseari, Ghirmânia nazistâ şi Rusia comunistă nkisirâ s’ampartâ lumea. După maşi unâ stămână, Ghirmânia atacâ Polonia, neise, nkisi aşi Doilu Polimu Mondial. Tru idyiul kiro, şi Uniunea Sovietică aputrusi Polonia şi li anvârligă ripubliţli baltiţi, Estonia, Letonia şi Lituania. Meslu cirişaru di aoa şi 80 di an’i fu un momentu lâhtâroasu tru istoria ali Europă. La 15 şi 16 di cirişaru 1940, armata sovietică aputrusi aţeali trei n’iţ ripubliţ baltiţi a deapoa tu Ascâpitatâ, Franţa capitula tru polimlu cu Ghirmânia. Armistiţiul s-bagâ tru practico tu 25 di cirişaru a deapoa, a daua dzuuâ, Uniunea Sovietică caftâ ali Românie, ultimativ, dauă reghiuni a llei. Ma amânatu va s-iasâ tu migdani că tuti eara tu simfunie cu unâ akicâseari secretâ apufusitâ di aţeali dauă puteri dictatoriale unâoarâ cu Pactul di nifuvirseari.

 

 

Tru noaptea-a dzuuâllei di 26 di cirişaru, România s’vidzu maşi ea goalâ dinintea a unâllei fuvirseari mortalâ, ţi ici nu u akicâsea. Ghirmânia nzistă nu ş-pripusi niti unu sticu di oarâ s’llia apărarea ali Românie. Tu ahurhita-a meslui cirisaru, Berlinlu avea dimândatâ a Bucureştiului că, ma va, tra s-aibâ garanţii di partea-a Reichului, lipseasti s’ahurheascâ pâzârâpseri cu Uniunea Sovietică. Maşi câ Moscova nu aprukea ici vârâ pâzârâpseari şi pistipsea maşi tu forţa aputrusearillei militarâ. Câtu angrica şi garanţiile a Reichului, vrea s-veadă România dupu maşi doi meşi di dzâli di la Ultimatumlu sovietic şi dupu un an di la Pactul di nifuvirseari simnatu cu sovietiţlli.

 

 

Tru agustu 1940, Ghirmânia „arbitră” Diktatlu di Viena prit cari, un altu viţinu, Ungaria, vrea s-anâpâdeascâ unâ altâ reghiuni ali Românie, partea di nordu ali Transilvanie. Dimecu, tru cirişaru 1940, România eara maşi ea goalâ dinintea-a revendicărlor revizionisti a nâscântoru viţin’i, ndrupâti di akicâseri ntunicati anamisa di mărli puteri. Apandisea-a român’ilor, cari eara simfun’i s-ahurheascâ pâzârâpseri, vini dupu doilu ultimatum, tru zboarâ fără echivoc: pridarea ali Basarabie şi nordulu ali Bucovinâ, după unâ hartă pitricutâ di Moscova, şi evacuarea a askerillei şi ali administraţie ti maşi patru dzâli.

 

 

Dimi, fudzearea-a românilor s-alâxi tru unâ hauuâ dramaticâ, unâ cadealihea traghedie umanitară. Askerea sovietică, ndrupâtâ di bandi locale, nkisi cu provocări, mpârdări şi crimi. Administraţia, oficiallii a statlui român şi armata vâsilikeascâ furâ aguditi niacumtinatu şi mulţâ români furâ vâtâmaţ. Şingiri fârâ bitiseari di arifugat nkisirâ cu lâhtârseari câtâ arâulu Prut, năulu sinuru apufusitu di Stalin. Idyealui s-feaţirâ lucârli şi tru Bucovina, tălliată ndauâ di sinurlu apufusitu pritu Ultimatumlu al Molotov. Askerea română avu ordinu s-nu aminâ tufeki, s-nu aproaki provocări cari vrea u facâ ma greauâ catandisea. Ama trân’ipserli nu s-avea bitisitâ. Tru idyiul lâhtârosu anu 1940, România nica vrea s-da ali Ungarie nordul a Ardealui şi ali Vârgârie, sudlu ali Dobroge. Diznău, askerea şi administraţia suntu trapti şi oamin’illi s-arifugiadză ntrâoarâ, cu multi trân’ipseri şi drami. Dininti, ama s-videa lâhtârosu polimlu.

 

Autor: Marius Tiţa

Armânipsearea: Taşcu Lala


www.rri.ro
Publicat: 2020-06-28 18:09:00
Vizualizari: 179
TiparesteTipareste