Naștere grea, dar istorică a acordului de relansare a economiei UE

naștere grea, dar istorică a acordului de relansare a economiei ue Patru zile și patru nopți de negocieri intense au fost necesare pentru a ajunge la un acord privind relansarea economică a Uniunii, considerat "istoric" de către liderii europeni.

 

Liderii celor 27 de state europene au ajuns la un acord privind planul de relansare economică a UE, dar și asupra viitorului Cadru Financiar Multianual, valabil pentru perioada 2021-2027.

 

Propunerea Comisiei Europene de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde în granturi nerambursabile și  250 de miliarde împrumuturi.

 

Principalii oponenți au fost liderii Austriei, Suediei, Olandei și Danemarcei, țările din grupul Frugal Four cărora li s-a alăturat Finlanda, care și-au exprimat de la început nemulțumirea față de sumele propuse.

 

Granturile nerambursabile mai mici cu 110 miliarde de euro

 

A fost nevoie de patru zile de negocieri intense, chiar tensionate, pentru ca cele de state să bată palma pe un acord ce presupune un fond total de 750 de de miliarde de euro. Din această sumă, 390 de miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi nerambursabile, iar alte 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

 

”Această înțelegere transmite un semnal concret că Europa este o forță în acțiune. Nu este vorba doar de bani. Este despre muncitori și familiile lor, despre locurile lor de muncă, sănătatea și bunăstarea lor. Consider că acest acord va fi văzut ca un moment crucial în parcursul Europei, dar care ne va lansa și către viitor”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel la finalul negocierilor.

''Aşa epuizaţi cum suntem toţi acum, știm că este un moment istoric pentru Europa'', a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

 

80 de miliarde de euro pentru România

 

Înțelegerea de marți aduce României aproape 80 de miliarde de euro, fonduri ce vor putea fi folosite pentru marile proiecte ce țin de dezvolatarea infrastructurii, construcția de spitale și modernizarea sistemului public, după cum a declarat președintele Klaus Iohannis:

 

"După discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, am obţinut pentru România o sumă impresionantă - 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică", a declarat Iohannis, la Bruxelles, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European.

 

Respectarea statului de drept, o condiție pentru accesarea fondurilor

 

În cadrul summitului de la Bruxelles, liderii europeni au mai decis condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea principiilor democratice şi a statului de drept.

''Comisia Europeană a propus un instrument pentru a lua măsuri cu majoritate calificată în cazul încălcării statului de drept. A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi a controla mai strict fondurile europene'', a explicat Ursula von der Leyen.

 

Ungaria și Polonia sunt direct vizate de noile condiții deoarece fac obiectul procedurii prevăzute de articolul 7 al Tratatului privind Uniunea Europeană, care oferă UE posibilitatea de a sancţiona un stat membru care nu respectă valorile fundamentale europene.

 


www.rri.ro
Publicat: 2020-07-21 22:17:00
Vizualizari: 640
TiparesteTipareste