Reuniunea diplomaţiei române

reuniunea diplomaţiei române 	Politica externă românească îşi păstrează pilonii fundamentali, dar se şi adaptează evoluţiilor de pe mapamond.

Coordonatele esenţiale ale acţiunii externe a Bucureştiului rămân neschimbate: aprofundarea rolului pe care îl joacă în Uniunea Europeană şi NATO şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. E ceea ce, la reuniunea diplomaţiei române, organizată, săptămâna aceasta, la Bucureşti, în sistem de teleconferinţă, au întărit, la unison, preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

 

Într-un mesaj transmis participanţilor, secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea Geoană, a subliniat că România este un membru vital al Alianţei şi are rol de 'pivot regional' în ceea ce priveşte apărarea şi descurajarea ameninţărilor la adresa acesteia. El a atras atenţia că riscuri mai vechi de securitate au fost amplificate de pandemia de COVID-19, inclusiv în zona Mării Negre.

 

Rusia, a spus Mircea Geoană, îşi continuă tiparul de comportament agresiv, cu campanii de dezinformare, cu atacuri cibernetice şi acţiuni militare. Fost şef al diplomaţiei române în primii ani 2000, secretarul general adjunct al NATO a adăugat că ascensiunea globală a Chinei schimbă echilibrele internaţionale de până acum, iar aliaţii trebuie să fie atenţi la acest proces.

 

Invitat de onoare, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a afirmat, la rândul său, că membrii Uniunii Europene trebuie să continue să lucreze împreună într-o manieră integrată, pentru a da un răspuns comun la noile provocări geopolitice. Alt invitat, ministrul spaniol de Externe, Arancha Gonzalez Laya, a precizat că Madridul nu are 'nici o ambiţie geopolitică' în Belarus, iar implicarea sa, în contextul tensiunilor din această republică ex-sovietică, este pentru valorile 'preţioase' ale Uniunii Europene.

 

E mesajul implicit pe care l-a transmis, miercuri, şi ambasadorul României la Minsk, Viorel Moşanu, care, alături de colegii săi din alte ţări membre ale Uniunii, a mers acasă la una dintre personalităţile emblematice ale opoziţiei din Belarus, scriitoarea Svetlana Aleksievici. Laureată cu premiul Nobel pentru Literatură acum cinci ani, ea este o contestatară energică a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi, potrivit propriei mărturisiri, se teme că ar putea fi arestată de poliţia politică a acestuia, care şi-a păstrat sinistrul acronim sovietic KGB.

 

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că scopul vizitei diplomatului român a fost acela de a se asigura că drepturile omului sunt respectate.  “Cred că trebuie să continuăm să facem presiuni la adresa regimului, pentru a purta un dialog deschis cu opoziţia şi nu prin mijloace represive”, a mai spus şeful diplomaţiei române. Abuzurile longevivului Lukaşenko, la putere de 26 de ani şi calificat frecvent drept ultimul dictator din Europa, au făcut şi obiectul unor declaraţii recent adoptate în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti. Acestea cer autorităţilor de la Minsk să respecte drepturile omului şi să pună capăt represiunii contra propriilor cetăţeni.


www.rri.ro
Publicat: 2020-09-10 11:50:00
Vizualizari: 724
TiparesteTipareste