Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură

tendinţe privind forţa de muncă din agricultură În ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din agricultură, iar tendința este îngrijorătoare. Pentru a stopa acest fenomen este nevoie de politici adecvate la nivel european.

Schimbările climatice, progresul tehnologic și mobilitatea forței de muncă au transformat profund domeniul agriculturii. Utilajele agricole sunt din ce în ce mai performante, iar computerele contează tot mai mult în tehnologiile de procesare a produselor agricole, însă munca fizică din agricultură nu va dispărea prea curând. În ultimii ani, fermierii din Uniunea Europeană s-au confruntat cu un deficit al forței de muncă, compensat parțial de o migrație a lucrătorilor din statele est-europene. La nivelul Uniunii Europene, deficitul nu poate compensat deoarece forța de muncă din agricultură înregistrează un declin, de la an la an. 


Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților și membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, consideră că în ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din agricultură, iar la întâlnirile cu responsabili din instituțiile europene - cea mai recentă fiind cu ministrul federal al agriculturii și alimentației din Germania, Julia Kloeckner - a atras atenția asupra acestei tendințe:  


"Am solicitat președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, dar și tuturor comisarilor și reprezentanților Comisiei Europene pe care i-am întâlnit în primul an de mandat, să acorde o mai mare atenție asupra noii generații de agricultori europeni și mai multe investiții atunci când vine vorba de pregătirea acestei noi generații, care este crucială. Noi avem în Uniunea Europeană 450 de milioane de europeni pe care trebuie să-i hrănim, plus avem contracte pe care le-am încheiat cu țări terțe. Avem nevoie să ne asigurăm hrana pentru aproape 500 de, de milioane de oameni și, cu toate acestea, suntem în pericol să nu ne mai putem ține de cuvânt, să nu mai putem să ne hrănim populația, să nu mai putem să ne achităm de contractele pe care le-am încheiat pentru că, pur și simplu, preocuparea față de asigurarea transmiterii acestei îndeletniciri nobile de la o generație la alta, lasă de dorit."

            

Atunci când vorbim despre declinul forței de muncă din agricultura europeană, este vorba nu numai despre muncitori, ci și despre antreprenori care, din diferite motive, își abandonează fermele. 


Eurodeputata Carmen Avram: "În Europa, între 2007 și 2017, deci în doar 10 ani, au fost 2,5 milioane de muncitori care au părăsit sectorul agricol. Avem această problemă de care trebuie să ne ocupăm pentru că există mai multe motive care au dus la criza în care suntem în acest moment. La nivel european aveam această schimbare de generații și tinerii care au oportunități noi de muncă, oportunități care nu existau acum 25 ... 30 de ani și care astăzi nu implică neapărat muncă manuală, dar, cred că în timp ce țările occidentale se ocupă totuși, sunt avizate și par să aibă planuri de viitor în această problemă, cea mai afectată va fi, cu siguranță, România care nu pare să perceapă pericolul și nu pare să fie pregătită pentru viitor. De aceea, noi suntem într-o situație mult mai gravă pentru că, pe lângă problema generației tinere, mai avem în plus migrarea în masă, exodul de la sat la oraș, distrugerea școlilor profesionale și un dezinteres tot mai mare al autorităților la nivel național față de agricultură. Gândiți-vă că România are o capacitate de angajare în domeniul agricol de 23% din totalul forței de muncă, adică vă imaginați câtă nevoie avem de oameni pe câmpuri, în fermele României și, în același timp, ce lipsă de personal o să avem în anii care vin." 

           

RadioRomaniaInternational · Alo, Bruxelles? 16.09.2020

www.rri.ro
Publicat: 2020-09-16 10:15:00
Vizualizari: 810
TiparesteTipareste