Gările Bucureştiului

gările bucureştiului Transportul pe calea ferată a fost prima formă modernă de transport care a uşurat schimbul de mărfuri, a facilitat mobilitatea oamenilor şi a forţei de muncă şi a centralizat statele.

Transportul pe calea ferată a fost prima formă modernă de transport care a uşurat schimbul de mărfuri, a facilitat mobilitatea oamenilor şi a forţei de muncă şi a centralizat statele. Și în cazul României, calea ferată a avut un rol esenţial în formarea și coeziunea ei după Unirea din 1859 şi după formarea României Mari din 1918. Adoptând modelul cultural francez, România a avut o dezvoltare feroviară având în centrul său capitala Bucureşti devenită astfel cel mai important nod de cale ferată, principalele magistrale întâlnindu-se aici. Primului rege al României Carol I (1839-1914) i se datorează construirea marilor magistrale de cale ferată care se întâlneau la București


Capitala României a avut câteva gări, repere importante în cotidianul bucureştean. În decursul timpului, dezvoltarea şi modernizarea căilor ferate a dus la dispariţia unora și la apariţia altora precum şi la creşterea importanţei celor existente. Dacă privim la o hartă a Bucureştiului vom constata că gările capitalei României se află răspândite în toate cele 4 puncte cardinale, fiecare dintre ele deservind câte un punct cardinal. Astfel, importanța Bucureștiului crește și internațional, trenuri din străinătate începând să ajungă și la București așa cum a fost și Orient Express-ul, tren paneuropean care intra prin vest și ajungea la București după care, pe două rute, se îndrepta către est și către sud. Istoricul Dorin Stănescu s-a referit la contribuția trenului paneuropean la modernizarea infrastructurii de cale ferată din România. 

"În România, Orient Express-ul, în 1883 intra pe la Vârciorova, în vest, continua pe la Turnu Severin, apoi spre Craiova, Slatina, Pitești și București. De aici, mergea spre Giurgiu, în sud, la portul Smârdan și apoi trecea Dunărea spre Varna. De la Varna călătoria continua cu vaporul și se ajungea la Constantinopol. Dar acest tren a contribuit și la grăbirea construirii de căi ferate. Sunt anumite linii ferate și obiective de infrastructură care se ridică acum. Celebrul pod de la Cernavodă al lui Anghel Saligny avea un rol important în conceptul Orient Express-ului. La un moment dat, de la București se merge spre Constanța evident traversând acest pod. Iar de la Constanța, navele Serviciului Maritim Român duc mai departe călătorii la Constantinopol."


Istoria gărilor bucureştene începe în 1869 cu gara Filaret, deschisă cu ocazia inaugurării primei linii ferate care lega Bucureşti de Giurgiu. Gara este în forma literei "U", are un parter, un etaj şi un acoperiş care unea lateralele. În Gara Filaret puteau fi garate 3 trenuri pe cele 3 linii ale sale. În 1960 gara Filaret va fi dezafectată şi transformată în autogară, aşa cum funcţionează şi azi, clădirea fiind declarată monument istoric. Pe traseul dintre Gara Filaret şi viitoarea Gară de Nord se afla Gara Dealul Spirii care astăzi nu mai există. Locul respectiv poate fi găsit la intersecţia a două mari bulevarde bucureştene, Calea 13 Septembrie şi strada Progresului, în zona de vest a oraşului. 

O altă gară care astăzi nu mai funcţionează a fost Gara Cotroceni. Era amplasată lângă Palatul Cotroceni, sediul de astăzi al preşedinţiei României, şi era destinată trenurilor regale. Ea a fost desfiinţată tot în 1960, asemenea gării Filaret, şi clădirea ei serveşte ca intrare în parcul Cotroceni. O a doua gară cu acelaşi nume funcţiona la aproximativ 1,5 kilometri de prima, în partea de vest a oraşului. Gara este funcţională, dar are un trafic extrem de redus, două trenuri de marfă pe lună, pentru aprovizionarea celor două mall-uri din zonă. Gara Herăstrău este o altă gară dispărută a Bucureştiului aflată lângă cel mare mare parc cu acelaşi nume. Se afla pe traseul care lega nordul capitalei de sud.

            

În 1872, principele României Carol I inaugura Gara de Nord, cel mai important nod de cale ferată, cu 14 linii care s-au adăugat în decursul timpului. Clădirile şi dependinţele ei s-au mărit şi ele în timp. Numele iniţial a fost Gara Târgoviştei, după numele oraşului aflat în direcţia nord-vest faţă de Bucureşti, numele actual fiind dat în 1888. Forma ei este aceeaşi ca a gării Filaret, a literei "U". Cel mai mare aflux de călători s-a înregistrat între anii 1950 şi 1990, după care s-a înregistrat un regres important. Şi ansamblul Gării de Nord este declarat monument.

            

Una dintre cele mai frumoase gări ale Bucureştiului este Gara Obor sau Gara de Est. Ea deserveşte estul capitalei şi face legătura cu oraşul-port Constanţa de la Marea Neagră. Este folosită atât de călători, cât şi de transportatorii de mărfuri. Gara se află nu departe de una dintre cele mai vechi şi mai mari pieţe ale Bucureştiului, Piaţa Obor. Clădirea este de asemenea declarată obiect de patrimoniu.


Una dintre cele mai discrete gări este Gara Băneasa, situată în nord, foarte aproape de Drumul Naţional nr. 1. Construită în 1936 după planurile renumitului arhitectul Duiliu Marcu, gara era destinată primirilor de protocol ale Casei Regale. Ea a avut acelaşi statut de gară de protocol şi în timpul regimului comunist. Traficul de persoane este foarte redus, mai ales în timpul verii, când trenurile care fac legătura cu litoralul opresc aici. Cele mai noi gări bucureştene sunt Gara Basarab, Gara Progresu şi Gara Titan, construite după 1945. Astăzi doar prima dintre ele mai este folosită de trenurile care pleacă în direcţia de sud-vest.


www.rri.ro
Publicat: 2020-09-20 14:14:00
Vizualizari: 165
TiparesteTipareste