Dispute politice privind majorarea pensiilor

dispute politice privind majorarea pensiilor Parlamentul de la Bucureşti a adoptat rectificarea bugetară promovată de opoziţia social-democrată şi virulent criticată de Guvernul liberal.

Previzibil, apropierea scrutinului local de duminică agită suplimentar scena politică. Parlamentul, dominat numeric de stânga, a adoptat o rectificare bugetară fundamental diferită de schiţa trimisă de Executivul liberal. Social-democraţii şi aliaţii lor tradiţionali, din ALDE, sau conjuncturali, din UDMR, au impus majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie, cu 40%, nu cu 12 procente, aşa cum voia Guvernul. Parlamentarii au mai votat pentru creşterea, încă de anul acesta, a salariilor profesorilor, precum şi pentru alocarea de sume suplimentare autorităţilor locale. Cu o susţinere parlamentară de numai 22%, Guvernul monocolor PNL a anunţat, imediat, că va folosi toate pârghiile de care dispune pentru a împiedica intrarea în vigoare a legii. Liberalii spun că, în acest moment, economia nu poate suporta o astfel de măsură, ce ar împinge România în incapacitate de plată. 


Premierul Ludovic Orban: "Guvernul pe care îl conducem va ataca la Curtea Constituţională această lege. De asemenea, nu vom accepta sub nicio formă aceste majorări fără fundament, pentru că nu putem accepta ca destinul României să fie pus între paranteze de nişte iresponsabili care îşi bat joc de România. Toate pârghiile constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie le vom folosi pentru a împiedica intrarea în vigoare a acestei aberaţii economice.


Social-democraţii, dintotdeauna favoriţii de la urne ai pensionarilor, susţin, însă, că există banii necesari. Liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Alfred Simonis, îi acuză pe liberali şi pe patronul lor politic, preşedintele Klaus Iohannis, că au susţinut, iniţial, majorarea pensiilor. El mai reproşează Puterii că, la adăpostul crizei generate de epidemia de COVID-19, risipeşte arbitrar banii publici. Alfred Simonis: "Înainte de a veni la putere, aţi anunţat şi dumneavoastră şi guvernul dumneavoastră şi preşedintele României că se susţine şi că veţi implementa această lege, până aţi ajuns la putere, după care v-aţi răzgândit. Oamenii pe care dumneavoastră îi numiţi asistaţi sociali, unii dintre ei probabil că mai au câţiva ani, poate luni. Gândiţi-vă la asta atunci când veţi încerca să blocaţi, în continuare, bunăstarea, măcar pentru câteva luni, ani, pentru aceşti oameni. Opriţi-vă din tunuri, din cheltuieli nejustificate şi veţi avea bani." 


Prezumptiv în afara jocurilor politice, Banca Naţională avertizează că majorarea pensiilor cu 40% ar duce la creşterea deficitului bugetar, anul viitor, la peste 11% din PIB. "În loc de o corecţie ordonată pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social" - susţine BNR. Patronatele şi asociaţiile oamenilor de afaceri se tem, la rându-le, că generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-09-23 11:44:00
Vizualizari: 807
TiparesteTipareste