Măsuri pentru protejarea populației de sturioni din Marea Neagră

măsuri pentru protejarea populației de sturioni din marea neagră În 2006, cu un an înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România a interzis timp de 10 ani pescuitul sturionilor, un moratoriu care a fost prelungit apoi până în 2021.

În 2006, cu un an înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România a interzis timp de 10 ani pescuitul sturionilor, un moratoriu care a fost prelungit apoi până în 2021. Un proiect susţinut din fonduri europene şi dezvoltat de Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi releva faptul că pescuitul sturionilor trebuie interzis în continuare, până la obţinerea unor date certe privind supravieţuirea în sălbăticie a acestor specii ameninţate cu dispariţia. În cadrul acestui proiect, circa 200 de mii de pui de sturioni au fost marcaţi şi eliberaţi în apele Dunării.  

            

În toamna anului trecut, eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților și membră supleantă a Comisiei pentru pescuit a Parlamentului European (PECH), a făcut un apel către Parlamentul european şi către Comisia Europeană pentru adoptarea unor măsuri mult mai dure împotriva celor care  pescuiesc sturioni în Dunăre şi în Marea Neagră. 

"Este foarte, foarte important că am adus subiectul în discuţie şi că am sensibilizat un număr destul de mare de europarlamentari din toată Uniunea Europeană, urmând să organizăm şi un grup cu astfel de europarlamentari, să-i aduc în deltă, să le prezint situaţia şi să vedem cum să luptăm împreună pentru a salva această specie. A venit Covid-ul peste noi şi a trebuit să amânăm, dar această întâlnire şi această prezentare la faţa locului se va produce."


Eurodeputata Carmen Avram consideră că este nevoie atât de monitorizarea populaţiei de sturioni, dar şi de o legislaţie adecvată care să sprijine refacerea acesteia: 

"Am făcut demersuri pentru a fi monitorizată constant populaţia de sturioni de-a lungul Dunării, dar în special în România pentru că aici este situaţia cea mai gravă. Am cerut să fie protejate şi restaurate habitate-cheie în care să permitem să se reproducă sturionul ca să refacem populaţia de sturioni din Dunăre şi acum mă zbat să obţin fonduri pentru înfiinţarea unei gene de sturion sălbatic în România astfel încât să o lăsăm să se înmulţească şi să repopulăm Dunărea cu sturioni. Problema noastră este că nu ne ajută deloc faptul că suntem vecini cu Turcia la Marea Neagră şi cu Ucraina pe Dunăre, care nu trebuie să respecte restricţiile care sunt impuse deja la nivelul Uniunii Europene privind pescuitul de sturioni."


Un aspect deloc de neglijat este cel legat de crearea condiţiilor pentru reproducerea sturionilor. Aceştia urcă pe Dunăre pentru a depune icrele, însă nu pot trece mai departe de barajele hidroenergetice de pe fluviu. 

"Să încercăm să găsim o soluţie, să asigurăm sturionului traseul pe care îl avea până acum câteva decenii şi care îl ajuta să se reproducă, pe de o parte să-i lăsăm cale liberă şi, pe de altă parte, să oprim pescuitul ilegal şi agresiv. Ce am mai putea să facem este să încurajăm oamenii pasionaţi să înfiinţeze ferme de sturioni. Acum am în faţă bugetul pentru anul 2021 şi există fonduri în continuare pentru acvacultură. E nevoie să îi ajutăm pe aceşti oameni să deschidă ferme. Cu cât sunt mai multe ferme de sturioni, cu atât mai multe şanse avem să aducem în Dunăre sturionul."


RadioRomaniaInternational · Alo, Bruxelles? 13.10.2020

www.rri.ro
Publicat: 2020-10-13 09:00:00
Vizualizari: 472
TiparesteTipareste