Legea europeană a climei

legea europeană a climei Un pas important a fost făcut în această lună, odată cu votarea de către Parlamentul European a Legii Climei.

Un pas important a fost făcut în această lună, odată cu votarea de către Parlamentul European a Legii Climei, care urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea Europeană s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Prin această lege, cetățenii și companiile europene vor dispune de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente. Demersul este unul deosebit de important, cu impact major asupra calității vieții, dar și asupra economiilor, legea fiind apreciată drept una istorică. 


Trebuie menționat, însă, că la nivel global, UE emite doar 8-9% din totalul gazelor cu efect de seră. Invitat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duțu, președintele Universității Ecologice din București, a amintit că problema climatică este numai unul dintre aspectele Pactului Verde European. Acesta a fost propus de Comisia Europeană în decembrie 2019, ca o nouă strategie de creștere durabilă în toate domeniile de acțiune ale Uniunii, vizând garantarea unei tranziții juste și incluzive spre o economie modernă, eficace în utilizarea resurselor și competitive. 


Profesorul Mircea Duțu explică: "Este vorba de a decupla creșterea de resurse și de a transforma prioritățile ecologice în provocări, în oportunități de dezvoltare economico-socială. Ca atare, întreaga strategie a Uniunii Europene vizează modelul nou al tranziției ecologice. În baza Pactului, s-au inițiat deja câteva strategii importante - strategia privind biodiversitatea, privind alimentația, iar la 4 martie anul acesta a fost lansată această propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice  - Legea europeană a climei. 

Ce este această lege? Este un regulament, adică un document special al Uniunii, cu caracter obligatoriu, aplicabil în toate țările membre, care cuantifică și face obligatorii cele două obiective în privința materiei climatice - primul, intermediar, pentru 2030, prima dată s-a optat pentru 40%, în cadrul Pactului Verde s-au prevăzut 50%, la 15 septembrie, președinta Comisiei Europene, în raportul privind starea Uniunii, a mers mai departe și a zis cel puțin 55%, iar majoritatea parlamentară, adoptând această propunere de regulament-lege, a ridicat ambițiile la 60%, pentru a răspunde cerinței și angajamentelor pe care UE le-a luat în raport cu obiectivul Acordului de la Paris referitor la limitarea creșterii temperaturilor la 1,5 grade Celsius față de nivelul erei pre-industriale." 


Parlamentul European trebuie acum să ajungă la un acord asupra ţintei finale cu toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, însă numai unele dintre ele au spus că vor susţine un obiectiv de reducere cu 60% a emisiilor. În timp ce statele mai bogate, cu mari resurse de energie regenerabilă, vor o reducere mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră, ţările mai dependente de cărbune, precum Polonia şi Cehia, se tem de efectele economice negative ale unor ţinte prea ridicate. Reticența intervine în condițiile în care o țintă mai ambițioasă nu este automat mai bună - în lipsa unui studiu de impact care să spună că o țintă este și fezabilă în același timp, ea poate produce niște consecințe sociale care să coste și mai mult pe termen mediu. 


Se conturează tot mai clar ideea necesității unui compromis, iar eurodeputaţii vor să evite ca ţările să reducă ţinta sub nivelul propus de Comisia Europeană, de cel puţin 55%. Acesta este, de altfel, procentul invocat și de experții în domeniu. Ei spun că o diminuare cu 55% până în 2030 este efortul minim necesar pentru a permite Uniunii Europene să-şi urmeze planul de a ajunge la o neutralitate climatică până în 2050, punând ferm emisiile din Uniune pe un traseu care, dacă va fi adoptat la nivel global, ar limita încălzirea globală la niveluri sigure. 


Pactul Verde nu  privește numai ecologia, mai spune profesorul Mircea Duțu :"Este noul model de dezvoltare la nivelul UE. Totul trebuie privit din perspectiva tranziției ecologice, care înseamnă și tranziție energetică, înseamnă și tranziție în ceea ce privește consumul, înseamnă și tranziție în ceea ce privește protecția climei. Dar, ce înseamnă neutralitate climatică în 2050? Acest obiectiv înseamnă, simplificând lucrurile, că atâtea gaze cu efect de seră emit, atât să absorb. Adică să nu adaug la ceea ce deja există și să nu complic și mai mult sistemul climatic față de ceea ce este marcat de variabilitatea în cauză. Iar această lege face obligatorii anumite obiective. E vorba de un regulament, o lege, se prevăd sancțiuni financiare pentru statele care nu-și vor îndeplini obiectivele și sarcinile, responsabilitățile care le revin în acest domeniu din perspectiva legii comunitare. Încă un element care este de remarcat - statele care vor spune că pentru a putea atinge obiectivele respective au nevoie de eforturi economice suplimentare, vor beneficia de o serie de facilități din partea UE."


De altfel, 35% din bugetul programului Orizont Europa - programul de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2021-2027 - va fi dedicat configurării soluțiilor cerute de Pactul ecologic în domenii precum adaptarea la schimbarea climatică, influența asupra orașelor, asupra solului, asupra oceanelor, iar țările, inclusiv România, trebuie să fie pregătite să absoarbă acești bani prin proiecte consistente. Datele Agenției Europene de Mediu relevă că peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE provin din industria energetică și din transport, iar poluarea atmosferică provoacă peste 400 de mii de decese în fiecare an. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-10-23 11:09:00
Vizualizari: 484
TiparesteTipareste