Hipodromul Băneasa

hipodromul băneasa Modelul de modernizare al românilor a fost Franța și de acolo elitele române au împrumutat aproape totul.

Loisirul a fost una dintre ideile care a făcut ca orașele și economia românești să se dezvolte și mentalul colectiv să se remodeleze. Iar una dintre marile atracții ale protipendadei bucureștene de dinainte de 1945 a fost hipodromul din nordul Bucureștiului denumit hipodromul Băneasa. Reper foarte cunoscut al vieții cotidiene bucureștene, hipodromul Băneasa, azi aproape uitat, a fost pentru mai mult de 40 de ani centrul cel mai important loc de desfășurare a evenimentelor hipice.

            

În 1875 se înființa la București Jockey Club Român pentru a îmbunătăți rasa de cai pursânge englez. A fost al treilea club de acest gen din lume după cele din Anglia și Franța. Un Jockey Club se înființase la Iași în 1862 și din 1875 el s-a alăturat clubului bucureștean. Jockey Club Român avea ca preocupare nu numai îmbunătățirea raselor de cai ci și organizarea de competiții hipice pentru a testa calitatea animalelor. Prima cursă de cai a avut loc în 1875, în anul înființării. Președintele de onoare al clubului era viitorul suveran al României Carol I, cel care inaugura clubul, și după el toți regii României aveau să dețină titlul. Însă cel care a avut contribuția cea mai mare a fost politicianul conservator Alexandru Marghiloman, considerat părintele hipismului românesc. Creșterea și îmbunătățirea calității cailor și organizarea de curse au dus la apariția unui nou sport, hipismul, care avea nevoie de un loc pentru practicarea sa. În 1881 se construia primul hipodrom în zona de nord a Bucureștiului. Iar peste două decenii, tot în același loc, vechiul hiopodrom era demolat și unul nou începea să prindă viață, una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștiului care rivaliza cu alte hipodromuri din Europa.


Istoricul Cezar Buiumaci este specializat în istoria Bucureștiului și are o bună expertiză în istoria transformărilor succesive ale capitalei României din istoria ultimelor două decenii. 

"Hipodromul de la Băneasa a fost construit de către Jockey Club, lucrările demarând în anul 1902 și durând în totalitate 7 ani. Cel care a semnat contractul de realizare al acestui edificiu a fost vicepreședintele clubului, politicianul Alexandru Marghiloman, antreprenor fiind Leopold Schindl. Pe lângă Alexandru Marghiloman îi găsim în calitate de inițiatori pe George Moruzi și pe primarul capitalei Nicolae Fleva, cel care va și pune la dispoziție terenul pentru construirea hipodromului. Arhitectul hipodromului de la Băneasa a fost Ion D. Berindei și a fost conceput în genul celor de la Longchamp și Chantilly. Despre acest hipodrom, Mircea Berindei, nepotul arhitectului Berindei, spunea: "copertina tribunelor a fost în consolă, deci fără stâlpi susținători, și cuprindea o a doua tribună suprapusă primei, de la sol." Verificarea rezitenței acestei copertine a fost făcută, conform relatărilor, prin încărcarea ei cu un regiment de ostași avându-l în frunte pe însuși proiectantul, și anume arhitectul I. D. Berindei."


            

Cursele hipice erau foarte populare, așa cum o arată și presa vremii. Dar hipodromul reușea să fie locul unde oamenii se întâlneau nu doar pentru evenimentele sportive. 


Cezar Buiumaci: "Hipodromul avea o capacitate de 5000 de spectatori însă de foarte multe ori această capacitate era depășită de 3-4 ori. Hipodromul a fost inaugurat cu mare fast în prezența familei regale și a numeroși invitați de seamă. Aici se organizau curse de galop și de trap, cele de galop fiind organizate joia și duminica pentru ca cele de trap să aibă loc miercurea și sâmbăta. Hipodromul era frecventat de protipendada bucureșteană fiind în zona preferată pentru plimbări. Era construit la capătul Șoselei Kiseleff, o zonă care se va dezvolta ulterior pe componenta de loisir, în această zonă fiind amenajat la mijlocul deceniului al patrulea al secolului 20 Parcul Național, astăzi Herăstrău. Parcul a fost construit de către Carol al II-lea cu ocazia organizării celei de-a doua ediții a Lunii Bucureștilor. 

Aceată sărbătoare va avea consecințe benefice asupra zonei fiind refăcut Arcul de Triumf, reamenajarea pieței de la intrarea în noul parc creând astfel o ambianță plăcută. Întreaga zonă devenea una preferată pentru petrecerea timpului liber. Însă faima pe care o capătă hipodromul a fost una care atrăgea toate categoriile sociale, aici venind curioșii inclusiv din provincie, cu toții iubitori de cai și de curse. Aici aveau loc pariuri sportive. Aici au avut loc și evenimente care nu se înscriu în cadrul celor hipice, așa cum este demonstrația aviatică din 1909 a aviatorului francez Louis Blériot. Demonstrația a avut loc pe suprafața de iarbă a hipodromului."


Considerate preocupări burgheze, incompatibile cu modul de viață proletar pe care îl promova regimul comunist începând cu anul 1945, cursele de cai au fost desființate iar hipodromul demolat. 


Cezar Buiumaci: "În timpul regimului comunist, hipodromul de la Băneasa a fost demolat, pe locul lui fiind construit mai întâi Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, astăzi Casa Presei, proiectat inițial undeva pe Șoseaua Chitila, pentru ca ulterior să fie ridicat aici Parcul expozițional dedicat realizărilor economiei naționale. Casa Scânteii este un edificiu reprezentativ al arhitecturii realist-socialiste de inspirație sovietică și care a reprezentat maximumul obedienței regimului de la București. Iar pavilionul expozițional era menit să expună realizările unui nou tip de economie centralizată și realizată planificat, tot după model sovietic."


Reînființat după revoluția din decembrie 1989, Jockey Club Român organizează și azi curse de cai. Însă hipodromul unde ele se țin se află la Ploiești, la 60 de kilometri nord de București. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-11-15 12:46:00
Vizualizari: 838
TiparesteTipareste