Măștile de protecție respiratorie. Cum le testăm?

măștile de protecție respiratorie. cum le testăm? Infecția cu SARS-COV2 se transmite şi prin stropii de salivă generați atunci când o persoană infectată tușește, strănută, cântă, vorbește sau respiră.

Infecția cu SARS-COV2 se transmite şi prin stropii de salivă generați atunci când o persoană infectată tușește, strănută, cântă, vorbește sau respiră. Specialiștii recomandă purtarea unor măști cu cel puțin trei straturi, care să prevină sau să atenueze transmiterea virusului care provoacă boala Covid-19. Cea mai importantă funcție a unei măști este, așadar, să reducă transmiterea acestor stropi funcție relevantă mai ales în cazul persoanelor asimptomatice, care se simt bine și nu sunt conștiente de pericolul la care sunt supuşi cei din jurul lor. 


Vorbim, cu siguranță, de o dinamică socială, implicând responsabilitate și conștiință. Incorecta purtare a măștii predispune la infectare. La puțină vreme de la declararea pandemiei, fabricile de textile s-au orientat rapid și au început să producă măști așa-numite "fashion", care, în afară de aspectul atrăgător, nu mai au altă calitate. Sunt măști care se pot reutiliza, lucru care ridică mari semne de întrebare în privința eficienței lor. Câtă protecție oferă aceste măști și cum trebuie să fie o mască de protecție conformă și în standarde? 


La aceste întrebări răspunde profesorul Costel Stanciu, președintele Asociației ProConsumatori: 

"O mască de protecție respiratorie pentru a fi eficientă împotriva virusului SARS-COV2 trebuie să fie realizată, fabricată, cu respectarea unuia dintre cele două standarde existente, cel care se referă la semi-măști filtrante împotriva particulelor, și cel care se referă la semi-măștile de uz medical. Din păcate, pe piață mai există o categorie de măști (așa-numitele măști fashion) care nu oferă protecție împotriva virusului SARS-COV2. 

Acestea sunt măști reutilizabile, trebuie spălate, călcate, cu respectarea instrucțiunilor menţionate de producător pe etuchetă. Măștile de unică folosință se împart în două categorii: semi-măști filtrante împotriva particulelor, care sunt şi ele de trei tipuri: FFP1 (asigură o protecție mai mare sau egală cu 80%, mă refer la eficienţa filtrării bacteriene), FFP2 (cu o eficiență mai mare sau egală cu 94%) și FFP3 (cu o eficiență a filtrării bacteriene mai mare de 95%). În cazul semi-măştilor faciale de uz medical, acestea se împart şi ele în două tipuri: tip 1, la care eficienţa filtrării bacteriene este de 95%, şi tip 2, respectiv tip 2R, la care eficienţa este mai mare de 98%."



Eficiența filtrării variază mult, în funcție de calitatea materialului din care e făcută masca. Oricum cine cumpără o mască trebuie neapărat să verifice pe eticheta produsului ce standard de eficienţă a filtrării bacteriene respectă produsul. Măștile neconforme sunt multe pe piață. 


Costel Stanciu explică pentru RRI: 

"Din păcate, România nu a realizat nicio testare a măștilor de protecție respiratorie. La nivelul Comisiei Europene există o platformă numită Safety Gate (sistem rapid de alertă pentru produse periculoase), unde țările membre ale UE încarcă alerte referitoare la măști de protecție respiratorie care sunt neconforme. Se testează trei parametri la măştile de protecţie împotriva SARS-COV2: eficiența de filtrare bacteriană, rezistența respiratorie și rezistența împotriva stropirii. Există mai multe instituţii ale statului care sunt implicate în verificarea conformității măștilor de protecţie. 

Prima este Direcția Generală a Vămilor. Măștile neconforme ar trebui oprite la vamă, verificându-se în documentația care însoţeşte lotul respectiv de măşti dacă  există un ceriticat de conformitate eliberat de un organism notificat de una dintre țările membre ale UE. Aici mă refer la măştile importate, mai mult de 80% dintre măștile de protecţie respiratorie fiind aduse din China. Producătorii, respectiv importatorii de măşti trebuie să testeze fiecare lot importat din această ţară şi în situaţia în care la vamă inspectorul vamaş nu găseşte acel certificat de conformitate, lotul respectiv se respinge, nu este lăsat să intre în România. Alte țări europene au găsit multe loturi neconforme în punctele vamale, România a găsit doar 3-4 loturi neconforme. 

Cea de-a doua instituţie care ar trebui să se implice în verificarea conformităţii măştilor de protecţie respiratorie este Ministerul Sănătății, prin Agenţia Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Această agenție gestionează doar o bază de date în care se găsesc importatorii de măști faciale de uz medical şi nu a făcut nicio determinare a conformităţii acestor măşti. O altă instituție cu atribuţii pe zona aceasta e Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, care ar putea să verifice dacă acele măști corespund sau nu cerințelor legislative."


De altfel, România a emis pe 13 noiembrie, prin sistemul RAPEX, de schimb rapid de informaţii privind produsele periculoase între Comisia Europeană şi Statele Membre ale Uniunii, o alertă pentru măşti neconforme aflate pe piaţă, care poartă marcajul CE, dar nu sunt certificate, a anunţat Paul Anghel, director general în Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Produsul poartă marcajul CE, dar nu este certificat ca echipament de protecţie de către un organism competent. Recent, Agenţia a retras de la comercializare peste 31 de milioane de măşti de protecţie. 


Preşedintele instituţiei, Eduard Cozminschi, a precizat că acele măşti au fost retrase până la remedierea deficienţelor, iar alte 90.000 de măşti au fost retrase definitiv. Una dintre abaterile constatate a fost lipsa marcajului 'CE' - certificat de conformitate agreat de UE. Printre abaterile găsite sunt cele privitoare la informare parţială sau totală, nu a fost aplicat marcajul CE, deci produsul nu corespunde normelor europene, nu a fost certificat de o autoritate recunoscută pe plan european, nu au fost însoţite de certificate de conformitate, nu au indicaţii de utilizare, nu au indicaţii de manipulare sau de înmagazinare. De asemenea s-au găsit şi practici comerciale incorecte, astfel încât prin anumite denumiri consumatorul era indus în eroare să cumpere acel produs în ideea că îi asigură o protecţie a sănătăţii, a explicat Cozminschi.

Concluzie: deși este demonstrată științific eficiența purtării măștii, trebuie să ținem cont de calitatea acesteia: nu orice, nu de oriunde, nu oricum, iar măştile fashion nu ne protejează de virus, conchide Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori. 

"Din păcate, măștile fashion nu sunt echipamente individuale de protecție, adică nu pot oferi protecţie împotriva virusului SARS-COV2. Majoritatea producătorilor menționează acest lucru pe etichetă. Aceste măşti sunt mai mult măști antialergice, deci pot fi folosite de persoanele care sunt alergice la praf, la polen şi cam atât. Sunt mai mult folosite ca accesorii vestimentare."



www.rri.ro
Publicat: 2020-11-18 13:02:00
Vizualizari: 175
TiparesteTipareste