NeoNlitic – vechi și nou la MNIR

neonlitic – vechi și nou la mnir Muzeul Național de Istorie a României găzduiește a doua ediție a expoziției NeoNlitic.

 

 

Într-una dintre cele mai frumoase clădiri în stil neoclasic din Centrul Vechi al Bucureștiului, fostul Palat al Poștelor și Telegrafelor de la începutul secolului XX, actualul Muzeu Național de Istorie a României (MNIR), are loc o expoziție surprinzătoare și emoționantă, o clipă de istorie și cultură care reunește sub aceeași cupolă străvechiul cu modernul, cu contemporanul: expoziția NeoNlitic 2. Am stat de vorbă despre concept și despre această ediție a expoziției cu unul dintre cei doi inițiatori și organizatori, artistul vizual Daniel Loagăr, de la Asociația Wood Be Nice:  

 

„Conceptul NeoNlitic, ideea din spate, a plecat de la o explorare personală: citeam despre Picasso cum punctul de schimbare către cubism a fost vizionarea unei expoziții de măști africane sau iberice și ne-am gândit că poate și-n istoria noastră avem surse de inspirație care să fie monetizate și aduse la iveală publicului. Am mers mult mai adânc în istorie și am descoperit perioada neolitică – cultură, o perioadă comună în Europa, în Balcani, și se știe despre Cucuteni, despre ceramica Cucuteni, se știe despre Hamangia prin prisma Gânditorului, dar nu se știu multe altele. Putem propune ca sursă de inspirație această perioadă, artiștilor și nouă înșine. NeoNlitic este la a doua ediție anul acesta şi a devenit internațional. Prima ediție s-a desfășurat în România cu artiști români și a explorat Cultura Hamangia și Cultura Cucuteni ca sursă de inspirație, anul acesta am mers pe urma Culturii Cucuteni în Ucraina, acolo e cultura soră numită Tripolie, și pe urma Culturii Hamangia în Bulgaria, faza târzie, am explorat puţin și Cultura Varna. Unul dintre motivele pentru care am ales perioada neolitică ca sursă de inspirație pentru proiect este convingerea noastră că acea perioadă preistorică a însemnat începutul omului modern și chiar începutul artei în lume.

 

Cultura Cucuteni este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (mileniul VI-IV î.Hr.), denumită după satul din apropierea Iașiului (nord-estul României, unde în 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni se întindea pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Cultura Hamangia este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., denumită după vechiul sat Hamangia, din Dobrogea, estul României. S-a dezvoltat pe teritoriul actual al României și, într-o fază târzie, pe teritoriul Bulgariei.

 

Despre participarea artiștilor internaționali la această expoziție și despre lucrările de artă contemporană expuse în Muzeul de Istorie a României ne-a spus mai multe cel de-al doilea inițiator al acestui proiect, artistul vizual Andrei Cornea, de la Asociația Wood Be Nice: 

 

„Anul acesta, la a doua ediție NeoNlitic, am reușit să atragem lângă noi încă 16 artiști din Bulgaria și din Ucraina și România. Cei mai mulți sunt din România. Iar expoziția cuprinde lucrări de mixed-media, sculptură, video-maping, instalații, colaj, pictură, linogravură. Cum au primit artiștii această invitaţie? A fost o provocare pentru ei și au răspuns pozitiv. Unii chiar s-au autodepășit, dacă stau să mă gândesc bine la prima ediție, din 2018, unde am încercat tehnici noi și lucrări care ieșeau din zona lor de confort, și a fost un adevărat succes. Publicul a primit bine și prima ediție și a doua ediție. Dat fiind că anul acesta ediția a doua a fost una itinerantă și a cuprins trei țări – Bulgaria, România și Ucraina – proiectul s-a finalizat cu câte o expoziție în fiecare țară. Debutul a fost în Bulgaria, la Muzeul Regional de Istorie Varna, la începutul lunii octombrie. Apoi am dus-o la Cernăuți, în Ucraina, la Centrul Cultural Vernisaj, iar cea de-a treia expoziție și ultima din cadrul proiectului, cel puțin anul acesta, este la Muzeul Național de Istorie al României din București, între 14 și 28 noiembrie.”

 

Andreea Bîrzu, muzeograf în cadrul MNIR, ne-a relatat despre implicarea muzeului în acest proiect și cum a fost primit de către specialiștii muzeului și de către publicul pasionat de istorie deopotrivă: 

 

„Muzeul Național de Istorie a României a primit cu mare bucurie acest proiect inițiat de Asociația Would Be Nice. Pentru noi această expoziție, NeoNlitic, este o provocare, însă în aceeași măsură o ocazie extraordinară de a ne deschide către un nou public – un public tânăr, pe care încercăm să îl facem să se îndrepte și către muzeu. Deci, a fost o onoare și o mare bucurie să colaborăm cu Asociația Would Be Nice pentru a realiza acest proiect expozițional. În cadrul expoziției NeoNlitic, Muzeul Național de Istorie a României expune în premieră în cadrul acestui proiect 20 de artefacte – plastică antropomorfă și ceramică – piese Neo-eneolitice aparținând culturilor Gumelnița și Cucuteni, piese cu o valoare istorică și estetică absolut deosebite. Am ales să facem acest lucru, să expunem aceste piese cu gândul că astfel vom putea evidenția încă o dată influența artei preistorice asupra artei contemporane – în mod deosebit asupra lucrărilor care se regăsesc în cadrul expoziției.”

Gumelnița este o cultură neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.Hr. Aria de răspândire cuprinde Muntenia (sudul României, pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și Bugeacul (regiune din Ucraina de azi). Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, ajungând până în nordul Greciei. La final, artistul vizual Daniel Loagăr ne-a împărtășit cu zâmbetul pe buze câteva dintre dificultățile organizării unui astfel de proiect într-o lume, aflată sub regulile și limitele impuse de pandemia actuală, despre comunicarea cu artiștii din țările vecine: 

 

„Ediția a doua a proiectului NeoNlitic a fost gândită înainte de pandemie, dar a trebuit să se desfășoare în vreme de pandemie, ceea ce a îngreunat considerabil lucrurile. Noi trebuia să terminăm proiectul undeva prin iunie-iulie, dar din cauza carantinei am cerut prelungire pentru finalizarea proiectului de la Asociaţia Fondului Cultural Naţional, unul dintre finanţatori. Pe lângă asta, a trebuit să colaborăm, să conlucrăm cu artiști din trei țări, vorbind trei limbi diferite – să nu mai vorbim că două dintre aceste țări folosesc alfabetul chirilic și pentru noi a fost un pic  dificil.”


www.rri.ro
Publicat: 2020-11-21 15:18:00
Vizualizari: 150
TiparesteTipareste