Retrospectiva săptămânii 06.12 - 12.12.2020

retrospectiva săptămânii  06.12 - 12.12.2020 Scena politică din România, după scrutinul parlamentar/Şeful statului român, la Consiliul European/Noul Centru Cyber al UE, în România/Cooperare româno-americană în domeniul energiei

Scena politică din România, după scrutinul parlamentar

Formula parlamentară a următorilor patru ani, rezultată în urma alegerilor din 6 decembrie, va include PSD, PNL; USR-PLUS, AUR - Alianța pentru Unirea Românilor -intrată în premieră în legislativul de la București, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, altele decât cea maghiară. 

Au fost alegerile cu cea mai scăzută prezență la urne din istoria democratică a României, puţin peste 33%. Între factorii avansați ca ipoteză pentru această situație se numără epidemia de coronavirus care menține raportările zilnice la mii de noi infectări, în timp ce numărul deceselor asociate COVID-19 nu a mai scăzut de mult sub 100. Este, de altfel, și motivul pentru care executivul a decis prelungirea, din nou, cu 30 de zile a stării de alertă, măsură în vigoare de la jumătatea lunii mai. Decizia survine în timpul interimatului asigurat de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, după ce, ca o primă consecință politică a alegerilor, premierul liberal Ludovic Orban a demisionat. Acesta a ales să facă un pas înapoi și să conducă din poziția de președinte al PNL negocierile pentru formarea unui majorități parlamentare care să susțină un viitor guvern de centru-dreapta. 

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, luni, la consultări reprezentanţii partidelor, în vederea desemnării prim-ministrului. Seria discuţiilor va începe cu reprezentanţii PSD, partid care a obţinut cele mai multe voturi - aproape 30%. Surpriza scrutinului a constituit-o rezultatul obținut de AUR, care, la un an de la constituire, a reușit să obțină voturile a mai mult de jumătate de million de români, devenind a patra forță în legislativ. Liderii săi se declară radicali, susținători ai unor valori precum familia, națiunea și credința creștină. În diaspora, care va fi reprezentată de 6 parlamentari, votul s-a desfășurat pe parcursul a două zile, iar la urne s-au prezentat circa 265 de mii de români.

 

Șeful statului român, la Consiliul European

Președintele Klaus Iohannis a participat, joi și vineri, la reuniunea liderilor UE, unde s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi Fondul de redresare economică post-COVID-19 de peste 1.800 de miliarde de euro, după ce Polonia şi Ungaria au renunţat să mai blocheze acest plan masiv de finanţare. Cele două ţări se opuneau condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept, iar compromisul acceptat presupune implicarea în proces a Curţii Europene de Justiţie. 

În urma acordului, România va obţine din bugetul comun 46,7 miliarde de euro pentru diverse politici, de la agricultură, coeziune sau devoltare rurală până la infrastructură şi transport. În plus, din Fondul de relansare îi sunt alocate 33,5 miliarde sub formă de granturi şi credite. Președintele Iohannis a declarat că România este pregătită să folosească aceste fonduri pentru reforme şi investiţii în sectoare cheie, în beneficiul tuturor românilor. 

Un alt subiect discutat a vizat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în anul 2030. Șeful statului român a pledat pentru crearea unui cadru flexibil care să permită tuturor ţărilor membre să îndeplinească eficient obiectivele în domeniul schimbărilor climatice. Pe de altă parte, lideri europeni au arătat că situaţia epidemiologică rămâne îngrijorătoare, în ciuda apariţiei vaccinurilor, astfel încât trebuie continuate eforturile pentru a preveni un viitor val de infectări cu virusul SARS-CoV-2.

 

Noul Centru Cyber al UE, în România

România va găzdui viitorul Centru pentru competenţe de securitate cibernetică al Uniunii Europene, destinat dezvoltării de înaltă tehnologie şi inovaţie. Centrul va distribui fonduri europene şi naţionale pentru proiecte de cercetare în securitate cibernetică în toată Uniunea. În competiţia pentru găzduirea centrului au fost şapte state membre, iar Bucureştiul a fost preferat în faţa unor oraşe ca München, Varşovia, Vilnius sau Luxemburg. Surse de la Bruxelles au explicat pentru Radio România că în final au rămas două candidate, iar România a câştigat în faţa Belgiei. Faptul că viitorul Centru pentru Competenţe de Securitate Cibernetică al UE va avea sediul în România reprezintă un succes pentru București şi este rezultatul unor demersuri diplomatice intense, inclusiv la nivel înalt - a precizat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Centrul Cyber este prima agenție a Uniunii Europene care va avea sediul în România.

 

Cooperare româno-americană în domeniul energiei

La București, a fost semnat, miercuri, Acordul dintre România şi SUA privind cooperarea pentru proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă. Termenii documentului fuseseră stabiliţi încă de la începutul lunii octombrie, cu prilejul unei vizite în SUA a ministrului economiei, Virgil Popescu, când s-a semnat și un memorandum de înţelegere cu Banca de Import-Export a SUA (Eximbank). Pentru a-și atinge țintele de decarbonizare şi securitate energetică, România vrea să retehnologizeze unul dintre reactoarele nucleare de la Cernavodă și să mai construiască încă două - proiect evaluat la 8 miliarde de dolari. Eximbank va oferi până la 7 miliarde de dolari finanţare pentru acest proiect, care, odată definitivat, va face ca Centrala de la Cernavodă să furnizeze aproximativ 40% din cererea de energie electrică a României, adică dublu decât în prezent. SUA ar putea finanţa inclusiv extracţia gazelor din Marea Neagră. Odată cu deblocarea investiţiilor în Marea Neagră, România are şanse să devină cel mai mare producător de gaze şi energie din Europa. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-12-12 11:30:00
Vizualizari: 419
TiparesteTipareste