Omlu a Anlui 2020 la Radio România Internaţional

omlu a anlui 2020 la radio românia internaţional Radio România Internaţional dusi ma largu adetea s’aflâ minduerli a ascultâtorloru şi ufilisitorloru di Internetu ş’pritu şingirili suţiali ta s’apufuseascâ cari di personalităţli di azâ spusirâ tu anlu 2020 hâiri cu lucârlu a loru şi alâsarâ toru tu lumi

 

Vruţ soţ, Radio România Internaţionalu dusi ma largu adetea s’aflâ minduerli a ascultâtorloru şi ufilisitorloru di Internetu ş’pritu şingirili suţiali ta s’apufuseascâ cari di personalităţli di azâ spusirâ tu anlu 2020 hâiri cu lucârlu a loru şi alâsarâ toru tu lumi.

Cumu s’aştipta, nu "Omlu a Anlui 2020 la RRI", ama "Oamiñilli a anlui 2020 la Radio România Internaţional" eara alepţâ lucârtorllii ditu sistemlu medical di tutâ lumea, ţi eara tu protlu frontu pritu nicurmata şi ncuntrata alumtâ cu pandemia di COVID-19, aţea cari u minti cabaia bana tu planeta tutâ.

Ditu arada-a aţiloru cari aleapsirâ tu harea di "Oamiñilli a anlui 2020 la Radio România Internaţional" membrilli a personalui medical, ditu lumi, mintitu tu alumta ncuntratâ ti COVID-19 eara ascultâtorlli David Iurescia, ditu Argentina, Teruhiko Kachi, ditu Japonia, Javier González Nungaray, ditu Mexic, ică Miodrag Ristici, ditu Sârbie, cari vinirâ cu aestâ giueapi: 

"Lucrtorllii ditu sânâtati suntu tu protlu frontu nica ditu ahurhita-a pandemiillei pânâ adzâ. Cu multâ cilâstâseari elli agiutâ oamiñilli lândidz di COVID-19. Ascâparâ mulţâ oamiñi cu bana și au agiutarâ mulțâ oamiñi s’nu agiungâ pi unu apatu di spitalu. 

Ti amârtie, mulțâ ditu arada-a aluştoru lândzidzârâ tu kirolu aliştei alumtâ cu unâ lângoari şcretâ, puşcllea s’u mâcâ și nâscânţâ murirâ di itia-a COVID-19. Harea şi tiñia ti Om a Anlui 2020 easti a loru, orlea zorlea, maş a loru."

"Oamiñilli a Anlui 2020" suntu victimili a năului coronavirus şi aprukeaţlli a loru, cari, tu multi catastisi, nu puturâ niţi barium s’lâ spunâ haristusearea ditu soni, ngrâpsi entipusitu ascultătorlu a Canalui RRI Giovanni Frassineti, ditu Italia.

Nica eara pripuşi cu harea "Omlu a Anlui 2020" aţelli doi cercetători ghirmañi di arâdâţinâ nturţeascâ Uğur Şahin şi Özlem Türeci, thimilliusitorlli a laboratoariloru BioNTech, anâmusitlu yeatru și imunologlu amiricanu dr. Anthony Fauci, yeaturlu românu Virgil Musta, cari bâgă di cu kiro anticoagulantili trâ yitripsearea-a lândzilândziţloru di COVID-19, yeaturlu italianu Gino Strada şi voluntarllii ditu Suţata umiñitarâ Emergency, Tedros Adhanon Ghebreyesus, directoru gheneralu OMS, prof. dr. John Ioannidis, di la Stanford University School of Medicine, prof. Didier Raoult, speţialistulu frânţescu ti lângorli infecţioasi.

Ditu arada-a liderloru politiţ pripuşi eara prezidentul aleptu a SUA, Joe Biden, prezidentul americanu tu aestu kiro, Donald Trump, Papa Francisc, prezidentulu ali Comisie Europeanâ, Ursula von der Leyen, năulu prezidentu ali Ripublicâ Moldova, Maia Sandu, lideara-a opozițillei di Belarus, Svetlana Tihanovskaia, prezidentulu ali Brazilie, Jair Bolsonaro, activistulu pro-democraţie di Hong Kong Joshua Wong, primlu-ministru neozeelandezu Jacinda Ardern. Ditu arada alepţâloru eara spusu şi llirtatlu Maradona, agiucătoarea japoneză di tenis Naomi Osaka ică vloggerul/YouTuber-ul CSYON, ti transmisiunile live tu kiro di pandemie, pripus di Adrian Heinrich, unu ñicâzancu di 9 añi, ditu Ghirmâñie, cari ascultă RRI deadunu cu fratili a lui di 15 di añi.

Ascultâtorlli a emisiunillei armâneascâ di la RRI vinirâ cu pripuniri pi aestâ arada: Prof. dr. Maria Pariza di Custanţa, România ti teatrina Kira Hagi şi regizorlu Toma Enache; Jurnalista Steliana Bajdechi di Custanţa, România ti scriitorlu Thanas Medi; prof. Mihali Prefti di Toronto, Canada cu pripunirea colectivâ ti directoru Sofia Vasilescu şi pareili “Lilici ditu munti” şi “Piturniki ditu pâduri” di la Clublu trâ Cilimeañi” Costeşti giudeţlu Argeş, România.

Prof. dr. Maria Pariza di Custanţa, România:

Mini vrea-lu pripuneamu Toma Enache, tru loc di Kira HAGI, ama cara va s’aibâ ţiva prublemi ţi io nu li ştiu, u recomandu Kira Hagi.

Ma s-aibâ câbili s’hibâ Toma, vâ plâcârsescu minduiţ voi unâ recomandari tu numa a mea, câţe escu sigura câ va s’hibâ nai ma uidisitâ, va mi nâstreacâ.

Haristusimu tiñisitâ ascultâtoari, prof.dr.Maria Pariza, nica şi tu harea di omu a radioului, ţi ai lucratâ tu harea di redactoru la emisiunea di la Radio Custanţa, unu kiro ma ninti, ti cândâsearea sâ spunemu, noi pareia redactsionalâ unu zboru ti sotlu a nostu Toma Enache. Tu rubrica Scriitori armâñi di aseara ş’di adzâ di la RRI - Emisiunea armâneascâ spunemu: Tinirlu poet armânu farșirotu, Toma Enache, easti  faptu la 1 di brumar 1970 tu hoara Mihail Kogălniceanu, ningă câsâbălu Custanța ditu Românie.

Dupu ți feați liceulu Constanța, la anlu 1996, Toma Enache bitisi prota Facultatea di Zootehnii di București a deapoa tu anlu 1997 bitisi și a daua facultati aţea di Regii şi Teatru tut București. Tu chirolu anda fu studentu scoasi revista di cultură “La Steaua”.

Dupu ți bitisi facultatea regiză piesa “Alcesta” di Euripidi la Teatrul Dramatic di Constanța. Ca fondu muzical ufilisi căntiți vecl’i fărșirutești.

Lucră ca asistentu di reghii la piesa “Tut easti un agioc” di Paul Ioachim Televiziunea Româna,  la piesa “ Furtuna” di William Șakespeare la Teatrul ”Ion Creangă², și la piesa “D-l di Pourceaugnac” di Moliere la Teatrul Masca di Bucuresti.

Tut la Televiziunea Româna ari reghizată tru an’il’i 1992 și 1994 emisiun’i di poezii iu recită ș-dit stihurli a lui.

Deapoa lucră ca inspector ti cultura la Judițlu Ilfov iu scoasi revista “ La umbra traditiiei”. Di aclo s-dusi s-lucreadza ca profesoru di teatru  la Clublu  a  Ficiurițlor di Bucuresti.

Cu pareia di ficiuriț ți u nveață lo premiul ti regii ș-ti nai ma originalu spectacol di ficiuriț  cu “ Miniclovnil’ii”, la Festivalu Național di Teatru ti Ficiuriț di Orșova - MIMUS 2000; la idyiul festival tu anlu 2001 premiul I ti piesa “Albă ca zăpada și cei 7 pitici”.

Tu anlu 2001 regiză piesa “Lali Nida s-ampuliseaști cu strănghil’i“ premieră giucată la Teatrul a Națiun’ilor di Skopje, iu fu tin’isitu cu Diploma dti pricunușteari ti agiutorlu ţi ălu deadi tu armâneasca cultură di la Suțata a artiștilor și a scriitorilor dit Machidunie.

Tu  anlu 2000 thimil’iusi Fundația culturală “La steaua”, ți ari tru scupo andruparea și arăspădiarea a culturăl’iei armânească, suțată ți scoasi caseta audio armânească  cu piesa di teatru și cu “Luțeafirlu” al Mihai Eminescu.    

Dit meslu andreu anlu 2ooo easti redactor la Secția Armâneasca di la Radio România Internaţional.

Debutlu literaru ălu feaţi tu anlu 1992, cu stihuri angrăpsiti tu grailu armânescu ama ș-tu limba română, tu revista DIASTIPTAREA, ți u scoati București scriitorlu şi directorlu a revistăl’ei Hristu Cândroveanu.

Dupu un an, tu anlu 1993 al’i fu publicat protlu volum di stihuri, cu numa “Arta a mirâllei” (“Arta destinului” ) la Editura Litera, Bucureşti.

Ari publicată stihuri pi româneaști tu ma multi revisti literari ți iesu București și stihurli a lui fură tipusiti ș-tu Antologhia di poezie românească contemporană “Nisii di lun’ina”, ți iși la anlu 1996. Stihuri pi armâneaști ăl’i fură tipusiti ș-tu revista “BANA ARMANEASCA”, ți u scoati București dr. Dumitru Piceava.

Ari adusă pi armâneaști piesa a dramaturgului clasic român Ion Luca Caragiale “Lali Nida s-ampuliseaști cu strănghil’ii” iu interpretă rolu principal și u regiză ti radio. Adusi pi armâneaști și “Luțeafirlu“ capodopera a nai ma marlui poet român,  Mihai Eminescu, și Gavranlu di EDGAR A. POE. Actorlu şi regizorlu Toma Enache fu tiñisitu cu:

 - Diplomă di la Societatea di Cultura Macedo-Română (120 di an’i di la thimil’iusearea a l’iei) ti criştearea a culturăl’ei armânească.

 - Diploma ti nai ma buna interpretație la “Festivalul internațional di poezie armânească Constantin Belimace - 2001” (ti Gavranlu) și premia ti poezie la idyiul feastival tu anlu 2002.

- Tu anlu 2003 regiză spectacolul di teatru “Chantecler“ di Edmond Rostand tră Teatrul Național di Radio.

Tru anlu 2013 thimil’iusi lung-metrajlu „Nu sunt faimos dar sunt aromân”, aestu hiinda protlu filmu artistic dit istorie ţi să zbură tru grailu armânescu.

Filmul fu tin’isitu tru andreu 2013 cu ”Premio Unica“ la Festivalu di Filmu ”Babel”, a deapoa tru 2014 fu durusitu cu titlul ”Best Balkan Spirit” tru Arbinişie.

 Pi ningă premiile dit România, tru 2015 s’adavgă nica și atel di ”BEST FEATURE FILM”, di Barcelona Planet Film Festival, Spania.

Hărăcop şi ascumbusitu di itia a succeslui amintatu, Toma Enache adară tru 2015 Filmul documentar “Armânii, di la faimoşii Manakia la Nu sunt faimos”.

Yini acasă cu pricunuştearea a axiil’ei a lui di la festivaluri ditu SUA, Italia, Arbinişie, Macedonia di Nord și România.

Ca ti ciudie, tru xinătati filmul românescu easti dukimăsitu ma ghini andicra di publiclu dit România, cari ţi s’hibă subiectul acăţatu tru isapi.

Di nai multi ori, un filmu easti tin’isitu la noi tăşi după ţi easti pricănăscută valoarea a lui tru xinâtati.

Tru Protu di Sumedru 2019 București s’ţănu spectacolu di gală a premierăl’ei ti lungmetrajlu “Intre Chin şi Amin” / „Anamisa di Pidimo și Amin”.

Eeasti ună altă premieră ca subiectu tru cinematografia românească, hiinda protlu filmu realizat tră Experimentul Piteşti.

          Filmul triiră şi culindă văsilia tută, ţayi u-adră văsilia, amintă entipusi şi băteri di păln’i tu meşl’i sumedru şi brumar 2019, hiinda spus trâ videari nu maşi tru mărl’i căsăbadz, ama şi tru  născăntă ma n’iţ, ţi arada nu au căbili ti ună bană culturală avută. RRI-Secţia armânească, reporter Taşcu Lala.

Ma largu prof dr. Matria Pariza nâ spuni tu a llei pripuniri:

Câţe Kira Hagi - „Omlu a anlui la RRI„

Pripunu aestâ numâ – tu ligâturâ cu unu produs artisticu a anlui, filmul artistic di lungu metraju „Între chin și amin”/ Anamisa di pidimo şi aminu”, regizatu di Toma Enache. Lugursescu câ aestâ numâ aduţi unu amintaticu di imaghini, ghini ahârdzitâ, ghini vinitâ, și trâ RRI - iu idea-a aluştui filmu bâbukisi tu arada-a unâllei personalitati cari lucreadzâ tu aestâ instituții, indirectu cu contributu și trâ lansarea aliştei tinirâ teatrinâ ditu parei.

Kira Hagi sâ spusi, unu kiro ma ninti, unâ tinirâ cu hări, cu anami, tu lumea-a filmului, cu debutlu tu SUA, iu eara tiñisitâ cu premiul „Inspiring Woman in a film”- ţi-lli lu deadi L.A. Film Awards. 

Işi tu migdani, tu planu naționalu, pi sţena-a teatrului și ari tu portofoliu filmi di şcurtu metraju, tu cari giucã deadunu cu mări actori.

Eara subiectu ali mass-media internaționalâ și naționalâ, di-lli si bâgă câruna di vedetâ publicâ di revista cu urdinari internaționalâ „Unica” cari lli-ahârdzi, maxusu unu numiru.

Filmul „Între chin și amin” u scoati tu migdani Kira Hagi, pritu aţeali 42 di premii internaționali, aprukeati di pareia cari giucă tu aestu filmu, ţi s’hârsi di unâ audiență ţi nu s’ari faptă, tu aţelli 2 añi di difuzari pi mărli icrani, tu vâsilie ama şi tu xeani.

Pi ningâ multili croniţ eloghiumu, mutrindalui aestă realizari ţinematografică, multi scotu tu videalâ numa ali Kirâllei Hagi, ca tinira cari s’aleadzi și tâxeaşti cu pirifañea artisticâ.

Kira Hagi sâ spusi cu numâ axizitâ di imaghinea-a dumenillei și pritu vidzuta tu mediul suţialu-media.

Minduimu câ âlli si cadi s’hibâ acâţatâ tu isapi cu tiñia ta s’hibâ tu harea di Omulu a anlui 2020 la RRI -  vidzuta-a llei publicâ tiñisinda, pânu tu soni, și unâ parei ama și unâ instituție, teatrina Kira Hagi, hillea-a marlui fotbalistu român Gheoghe Hagi, regizorlu Toma Enache ti Filmul “Anamisa di pidimo şi aminu”.

Jurnalista Steliana Bajdechi di Custanţa, România:

“Scriitorul Thanasi Medi. Trâ mini, orlea-zorlea, aestu scriitoru cu unâ hari tu scarâ universalâ, easti “Omlu a anlui 2020 la RRI. Tomlu a lui, "Ultimul cuvânt..." apridusu ti anami di doamna Oana Glasu easti unâ epopee a unâllei farâ cu nâmuzi şi livendâ, multu trâñipsitâ şi aguditâ di istorie, valabilâ trâ tuţ atelli afanu arcaţ. Ecourli ţi li xana-aflaiu tu arada-a ghivâsitorloru, scot utu videalâ câ aestu autoru angâldzaşti inima-a tutâloru. Nu geaba eara tiñisitu cu Premia trâ “Cartea-a anlui tu Arbinushie”.

Scriitorlu Mihali Prefti di Toronto, Canada:

Tiñia colectivâ “Omlu a Anlui 2020 la RRI âlli si ahârdzeashti ali Sufia Vasilescu Cârţunã cu tutâ pareia di ficiuriţ.

Ia tsi nâ pitricu instructorlu şi directorlu a Clublui trâ Cilimeañi Costeşti, giudeţlu Argeş armâna di hoara Camena, giudetslu Tulcea, Sufia Vasilescu Cârţunã, ti lucãrlu ţi âlu faţi cu Pareiili „Lilici ditu munti” si „Piturnichi ditu pâduri” tu numiru di 80 di cilimeañi, ţi suntu româñi.

Miraki sh Lucru ti Yishtera Culturalâ Armâneascâ, Costeshti, Argesh, România.

Aoa sh vârâ 4 añi, tu arada-a Tserclliului di Muzicâ a Clublui cu numa Cilimeañilli di Costeshi, giudetslu Argesh, eara thimilliusitu ñiedzlu a protâllei parei armâneascâ cu numa „Lilici ditu munti”, a deapoa ti shcurtu kiro cu thimilliusearea a nica unâllei parei cu numa „Piturnichi ditu pâduri” sh ahurhirâ imnaticlu educativ interculturalu, ti cari nâscântsâ di armâñilli conservatori shi traditsionalishti ditu arada-a armâñiloru âlli bâgarâ numa „Fenomenlu Costeshti”.

Azâ, la Clublu a Cilimeañiloru Costeshti, cama di 80 di cilimeañi tu ilikia anamisa di 4-19 di añi ditu câsâbã sh di anvârliga, cu pirifañi poartâ strañilu armânescu, cântâ sh gioacâ ma marea parti ditu cântitsli cari u spunu shi u reprezintâ culturalu aestâ farâ.

Ama, cari himu noi ?

Himu ”Lilici ditu munti” shi ”Piturniki ditu pâduri”, dauâ parei vocali di muzicâ armâneascâ cari shtiu multu ghini un avutu baiur di cântitsi armâneshti, ţi poartâ cu pirifañi strañilu traditsionalu armânescu, shtiu s’minâ cicioarli sh truplu cumu easti adetea ti agiocurli armâneshti, cânoscu multi ditu adetsli, zâcoñili alishtei farâ, nica sh atsea câtse cathi insu akicâseashti multu ghini „pirfectu” noima shi spiritlu a stihurloru tsi li cântâ.

Avemu unâ fortumâ avutâ di amintatitsi, s’clleamâ câ amintãmu iutsido earamu câlisits, s’lomu parti tu arada-a nâscântoru concursuri shi festivaluri, premii, trofee shi diplomi, sh ditu arada alushtoru iu lomu parti, s’adutsemu aminti shi atseali di Custantsa (Albeshti), Botoshañi, Tulcea, Satu Mare, Ilfov (Dragomireshti-Vale) shi atseali ditu Argesh - Mioveni, Piteshti, Recea, Vulpeshti, Topoloveni, Costeshti, etc. 

Di itia alishtei parei di feati, Costeshti fitrusi unâ miraki, tutâ lumea acâ suntu ROMANI, spuni vreari ta s’cântâ shi s’gioacâ armâneashti.

 

Autoru: Eugen Cojocariu şi Taşcu Lala

Armânipsearea: Taşcu Lala

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2021-01-02 10:35:00
Vizualizari: 1551
TiparesteTipareste