MȚR – Oglinzile lui Brâncuși

mȚr – oglinzile lui brâncuși Pe 19 februarie s-a sărbătorit Ziua Brâncuși, dedicată marelui sculptor modern român Constantin Brâncuşi, născut la Hobița, județul Gorj, considerat internațional ca fiind părintele sculpturii contemporane

Pe 19 februarie s-a sărbătorit Ziua Brâncuși, dedicată marelui sculptor modern român Constantin Brâncuşi, născut la Hobița, județul Gorj, considerat internațional ca fiind părintele sculpturii contemporane. Domnișoara Pogany, Rugăciune, Măiastra sau Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu cu celebrele Coloana Infinitului (Coloana fără Sfârşit), Masa Tăcerii și Poarta Sărutului sunt doar câteva dintre operele rămase moștenire după dispariția sculptorului în 1957, la Paris, patrimoniului cultural al lumii. Despre Brâncuși, de la a cărui naştere s-au împlinit 145 de ani, cuvintele nu se vor opri niciodată, la fel și expozițiile sau instalațiile care îi prezintă și studiază lucrările. O astfel de expoziție multimedia, "Mirrors of Brâncuși", a fost găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român. Despre expoziție, Virgil Nițulescu, managerul Muzeului, ne-a declarat:

"Expoziția pe care mie îmi place s-o denumesc, "Oglinzile lui Brâncuși" sau "Oglinzi despre Brâncuși", nici nu știu cum să traduc mai bine titlul - pentru că, de fapt, titlul original al expoziției este în engleză, "Mirrors of Brâncuși", s-a născut de fapt atunci când România a început demersurile sale pentru participarea la marele eveniment cultural de la Bruxelles și din Belgia, care s-a numit Europalia, și la care țara noastră a participat în perioada 2019-2020 cu un succes deosebit, mai ales prin expoziția "Sublimarea formei" curatoriată de marele nostru expert în domeniul acesta special, Brâncuși, doamna Doina Lemny, de la Muzeul de Artă Modernă din Paris. 

Atunci s-a născut și ideea aducerii lui Brâncuși, cumva, pe calea unor mijloace de expunere mai la îndemâna tinerilor de astăzi, prin instalații multimedia, la o capacitate de înțelegere a mesajului marelui nostru sculptor potrivită, aș spune, cu așteptările unui public cosmopolit, și în general foarte tânăr, așa cum este publicul din Bruxelles, practic capitala Uniunii Europene. Acest proiect a fost ulterior prezentat Ministerului Culturii pentru finanțare în cadrul unui program "RO-cultura", cu sprijin obținut prin granturile oferite de Spațiul Economic European Norvegia-Islanda-Liechtenstein, celebrele, ca să spun așa, fonduri norvegiene, și a obținut finanțarea necesară și un parteneriat chiar cu o organizație din Norvegia, Muzeul Național al Țăranului Român fiind primul muzeu din România, prima instituție din România care găzduiește această expoziție".


Abordând noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția a oferit o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața lui Brâncuşi, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. Organizatorii au declarat că speră că, la finalul experienței, vizitatorul va fi reușit să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor. Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a avut aceleași concluzii - ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul. 

Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație. Expoziția a dispus de o scenografie amplă, în care vizitatorul a putut experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, a putut să se oglindească la propriu într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și a putut viziona un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise, alese cu grijă.

"Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele cu opera Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă", declara curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa. 


Managerul Muzeul Național al Țăranului Român, Virgil Nițulescu, ne-a împărtășit câteva gânduri despre posibila interacțiune a publicului mai mult sau mai puțin avizat cu opera lui Constantin Brâncuși:

"Este o expoziție nu cu opere ale lui Brâncuși, pentru că ele sunt atât de rare în România încât, practic, nu pot fi itinerate, ele nu se află decât la Muzeul Național de Artă al României și la Muzeul de Artă al Olteniei din Craiova, dar putem, prin intermediul acestei expoziții, să facem o incursiune în universul brâncușian, încercând să înțelegem opera lui, sigur, fără o abordare foarte savantă a acesteia, este vorba despre o expoziție care se adresează, cum am spus, unui public poate mai puțin pregătit pentru o înțelegere superioară a rădăcinilor operei lui Brâncuși, cel care a fost numit critici "inventatorul sculpturii moderne". 

Este vorba despre o punere în context a operei lui Brâncuși, pentru, n-aș spune doar pentru România, ci pentru lumea de astăzi din 2021. Și eu unul sunt foarte bucuros că și prin această expoziție se fac eforturi ca opera genialului sculptor Constantin Brâncuși să fie adusă mai aproape de publicul obișnuit, de cel care nu intră neapărat foarte des în muzee, dar care s-ar putea să fie interesat de niște evenimente culturale care încearcă să aducă o lumină contemporană asupra unei opere deja clasicizate."


www.rri.ro
Publicat: 2021-02-27 13:13:00
Vizualizari: 390
TiparesteTipareste