Dezbateri asupra Planului de Reziliență și Redresare

dezbateri asupra planului de reziliență și redresare „România își pune mari speranțe în planul european de redresare după pandemie."

România a făcut faţă recesiunii cauzate de pandemie mai bine decât media europeană, cu o cădere a Produsului Intern Brut de numai 5% faţă de peste 6% în restul spațiului comunitar, a declarat marți comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, la o dezbatere privind Planul Naţional de Redresare și Reziliență al României. El a mai spus că perspectivele de creştere economică ale țării noastre sunt bune, dar a atras atenţia că sustenabilitatea finanţelor publice rămâne un motiv de îngrijorare. România, ca dealtfel majoritatea statelor europene, își pune mari speranțe în acest plan de redresare după criza economică și socială provocată de pandemie. 30 de miliarde de euro au fost alocaţi de Bruxelles țării noastre, iar guvernul de centru-dreapta a stabilit ca domenii prioritare de investiții infrastructura rutieră şi feroviară, construirea de spitale noi, modernizarea şcolilor şi digitalizarea. 


Ministrul proiectelor europene, Cristian Ghinea, a mai menționat reformarea sistemului de pensii și a celui fiscal, o nouă guvernanţă a şcolilor, măsuri de stimulare a încadrării forţei de muncă aflate la negru în zona de legalitate. El a subliniat că planul, aşa cum arată acum, a echilibrat cerinţele de mediu şi digitalizare, dar răspunde şi la problema României cu infrastructura de transport. Ghinea a mai arătat că în Planul Naţional de Redresare și Reziliența sunt cuprinse şi reforme în justiţie. Trebuie spus că bugetul comun european, dar şi mecanismul de redresare au atașat un nou mecanism de condiţionare a fondurilor de situaţia statului de drept, a explicat Cristian Ghinea. Comisarul Gentiloni a atras, însă, atenţia că pentru accesarea fondurilor din mecanismul de redresare trebuie îndeplinită o formulă nouă de criterii şi ţinte intermediare, ceea ce nu e simplu, în condiţiile în care România nu are o tradiţie bună în ce priveşte absorbţia fondurilor europene în general. El a sugerat că dacă vrem ca Planul să fie eficient, fondurile nu ar trebui împrăştiate în prea multe proiecte, pentru că aşa sumele absorbite vor fi mai mici şi deci şi impactul mai mic. 


Din opoziție, social-democraţii români consideră că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar trebui să fie dezbătut în mod transparent în Parlament şi susţin că documentul propus de Guvern nu are o viziune strategică, aşa cum cere Uniunea Europeană. Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că planul nu are la bază un studiu de impact, nu prevede măsuri coerente cu ţinte clare de îndeplinit pentru fiecare domeniu şi nu asigură o dezvoltare locală echilibrată la nivel naţional. Președintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că planul reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea țării, o oportunitate care va permite economiei, precum și societății românești o rezistență sporită în cazul unor viitoare crize.


www.rri.ro
Publicat: 2021-03-24 11:33:00
Vizualizari: 152
TiparesteTipareste